Administrația Trump revine la fontul „tradițional” Times New Roman în documentele oficiale, după ce Biden trecuse pe fontul „woke”, „Calibri”

Secretarul american de stat Marco Rubio a ordonat ca, începând de miercuri, corespondența diplomatică să nu mai folosească fontul Calibri și să revină la fontul tradițional Times New Roman, potrivit AP.

Aceasta este o anulare a deciziei luate în timpul administrației Biden, care decisese trecerea la Calibri pentru a ușura citirea textelor pentru persoanele cu dislexie.

„Revenirea la tradiție”

„Începând cu 10 decembrie, toate lucrările depuse la Secretariatul Executiv pentru directorii de departamente trebuie să utilizeze fontul Times New Roman, cu dimensiunea de 14 puncte. Șabloanele de pe site-ul web al Secretariatului Executiv vor fi actualizate pe 9 decembrie. Birourile, oficiile și posturile naționale din străinătate ar trebui, de asemenea, să adopte Times New Roman ca font standard pentru toate lucrările solicitate. Birourile ar trebui să revizuiască șabloanele, documentele de îndrumare și materialele de lucru pentru a asigura conformitatea”, arată documentul intitulat „Revenirea la tradiție” semnat de Rubio.

„Un element important de identificare”

„Tipografia afectează autoritatea și solemnitatea textului scris: „Funcția de tipar a Departamentului este un element important de identificare a Departamentului”, continuă documentul, care arată că fonturile de tip „serif” (adică cele care au mici „liniuțe”, prelungiri sau terminații decorative la capătul literelor – Times New Roman, Georgia, Garamond – transmit eleganță, tradiție, profesionalism, stabilitate), pe câtă vreme fonturile sans-serif sunt cele care nu au aceste terminații („sans”, în franceză înseamnă „fără”) – Arial, Helvetica, Calibri, Open Sans, care reflectă simplitate, modernitate, minimalism, claritate (folosite mai mult în site-uri, aplicații, texte digitale (sunt mai ușor de citit pe ecrane).

„O singură voce pentru America”

Fontul Times New Roman de 14 este fontul standard pentru redactarea documentelor oficiale, însă presa, atât americană, cât și cea de dincoace de Atlantic și-a făcut un obicei din a lua peste picior aceste preocupări ale administrației Trump, pe care le consideră frivole.

Un editorialist olandez a glumit și a spus chiar că, în viitorul apropiat, administrația Trump va renunța și la punctuație pe motiv că consumă toner, plătit cu banii contribuabililor.

Desigur, directiva lui Rubio „O singură voce pentru America” (care statuează că standardul de formatare se aliniază politicii SUA ca voce unificată, profesională, convergentă și coerentă) l-ar contrazice.

Memorandumul lui Rubio susține – corect – că estetica contează și că argumentul conform căruia Calibri era în vreun fel mai accesibil decât Times New Roman era fals. Memorandumul lui Rubio nu critică accesibilitatea ca preocupare sau obiectiv. El argumentează pur și simplu că ordinul lui Blinken de a impune Calibri în numele accesibilității a fost un gest gol, pur performativ, cu prețul esteticii.