Când ar începe, de fapt, demența Cercetătorii oferă indicii care rescriu teoriile existente
Demența este adesea percepută ca o boală a vârstei înaintate, însă tot mai multe dovezi științifice sugerează că rădăcinile sale pot fi mult mai timpurii, potrivit Science Alert.
Cercetătorii susțin acum că eforturile de prevenție ar trebui să înceapă cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor, vizând riscuri din copilărie și până la vârsta adultă tânără.
Factorii din primii ani de viață influențează sănătatea viitoare a creierului
Studiile arată tot mai clar că demența nu apare brusc, ci se dezvoltă pe parcursul vieții, prin acumularea unor factori de risc.
Un studiu din 2023 realizat de cercetători din Suedia și Cehia a identificat mai mulți factori legați de naștere, asociați cu un risc ușor crescut de demență la vârsta adultă.
Printre aceștia se numără intervalele scurte dintre sarcini și nașterea copiilor la vârste mai înaintate ale părinților, alături de factori inevitabili, precum sarcinile gemelare.
Deși influențele sunt moderate, cercetătorii spun că ele evidențiază modul în care condițiile biologice timpurii pot modela sănătatea creierului pe termen lung.
Tinerețea adultă, o perioadă critică
Un amplu studiu publicat în 2024, coordonat de Global Brain Health Institute, a reunit experți din 15 țări pentru a evalua riscurile de demență la adulți cu vârste între 18 și 39 de ani.
Echipa a concluzionat că tinerețea adultă reprezintă o oportunitate esențială pentru reducerea riscului viitor de demență, prin intervenții bine direcționate.
Factorii legați de stilul de viață, precum consumul excesiv de alcool, fumatul, sedentarismul și izolarea socială, au fost identificați ca având un impact semnificativ.
De asemenea, au fost evidențiate riscuri de mediu și de sănătate, inclusiv expunerea la poluare, pierderea auzului, obezitatea, diabetul, depresia și traumatismele craniene.
Dovezi din studiile cognitive pe termen lung
Cercetările care urmăresc persoane din copilărie până la vârsta înaintată oferă unele dintre cele mai solide dovezi privind originile timpurii ale demenței.
Oamenii de știință au descoperit că nivelul cognitiv la vârsta de 11 ani este unul dintre cei mai puternici indicatori ai performanței cognitive la 70 de ani.
Acest lucru sugerează că multe dintre diferențele observate la vârsta înaintată existau cu mult înainte de debutul declinului asociat îmbătrânirii.
Studiile de imagistică cerebrală indică, de asemenea, că unele modificări asociate demenței pot reflecta expuneri din primii ani de viață, nu doar stilul de viață actual.
O schimbare către prevenția pe tot parcursul vieții
Experții susțin că prevenirea demenței ar trebui privită ca un obiectiv de sănătate publică pe termen lung, nu doar ca o problemă a vârstei a treia.
Soluțiile propuse includ educația în școli, campanii de sănătate publică și politici care să descurajeze consumul de substanțe nocive, precum alcoolul și tutunul.
Grupurile consultative comunitare și strategiile naționale pentru sănătatea creierului ar putea contribui la menținerea conștientizării între generații.
Cercetătorii spun că interesul ridicat al tinerilor pentru sănătatea creierului oferă speranța că intervențiile timpurii ar putea reduce semnificativ incidența demenței.