Trei români au virat câte peste 200.000 de lei la Pilonul 2 într-o singură lună. Care este cea mai mare contribuție într-un cont de pensie obligatorie administrată privat

Suma totală a contribuțiilor românilor către fondurile de Pilon au crescut în 2025 cu câteva sute de milioane lunar, cu aproximativ 20% mai mult, față de aceleași luni de anul trecut, după cum arată cifrele trimise, luni, de oficialii CNPP către Mediafax.

Solicitarea a fost trimisă CNPP pentru detalii în contextul creșterii raportate pe segmentul de asigurări din cea recentă execuție a bugetului consolidat, publicată de Ministerul Finanțelor Publice pe 27 noiembrie.

Potrivit documentului MFP, contribuțiile de asigurări au înregistrat 172,89 miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,5%, de la an la an, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie.

„Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2025, față de 14,7 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2024), dar și de eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025”, arăta MFP.

Evoluția sumelor virate

Sumele virate de CNPP către cele șapte fonduri de administrare a pensiilor private obligatorii au crescut constant în 2025 față de 2024.

Sumele reprezentând contribuțiile aferente Pilonului II sunt calculate și virate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pe baza informațiilor raportate de angajatori prin Declarația 112 și a datelor raportate de contribuabili prin Declarația unică fiscală pentru persoane fizice, transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și preluate în evidența proprie a CNPP.

De la 1 ianuarie 2024, cota contribuției la Pilonul 2 a crescut la 4,75% față de 3,75% din venitul brut al contribuabilului, iar restul din cota CAS intră la pensia publică (Pilonul I). Cota pentru Pilonul II este încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor, în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.

Viramentele către fondurile de pensii administrate privat se efectuează cu un decalaj procedural de două luni față de luna în care au fost realizate veniturile, decalaj determinat de termenele legale de declarare, prelucrare, centralizare și transmitere a informațiilor între instituțiile implicate.

Mai concret, contribuția aferentă veniturilor din luna ianuarie ajunge în contul de Pilon 2 în luna martie și așa mai departe.

Top 3 contribuții în septembrie

Conform datelor CNPP, contribuțiile totale aferente lunii ianuarie, virată în martie, au ajuns la 1,82 miliarde de lei, în creștere cu 360 de milioane față de suma din ianuarie 2024, când era de 1,46 de miliarde de lei. Procentual, este vorba de o creștere de 24,6% de la an la an.

Creșterea în ultima lună cu date centralizate, septembrie 2025, este de 300 de milioane de lei, de la 1,59 de miliarde de lei, din septembrie 2024, adică o creștere de 18,8%.

La solicitarea Mediafax, oficialii CNPP au extras și un top al celor mai mari trei contribuții individuale virate la Pilonul II, aferente veniturilor raportate de angajatori în declarațiile D112 aferente lunii septembrie 2025.

Toate cele trei contribuții (4,75%) sunt ale unor salariați cu angajatori cu sediul în București:

• 236.620 lei
• 208.634 lei
• 207.798 lei

La un simplu calcul, contribuabilul de pe primul loc ar avea un salariu brut de 4.981.473 de lei (peste 978.000 de euro).

Acest salariat ar avea un salariu net de 2.914.162, după ce virează asigurări sociale (CAS -25%) de 1.245.368 lei, asigurări sociale de sănătate (CASS – 10%) de 498.147 de lei și un impozit pe venit de (10%) de 323.796 de lei, fără să luăm în calcul deduceri personale.

Calculul este făcut cu ajutorul unei platforme online standard de calculare a salariilor.

Cea mai mare contribuție din septembrie este cu peste 108.000 de lei mai mare decât cea din iunie, conform informațiilor primite atunci de la CNPP de reporterul Mediafax.

Cele mai mari trei contribuții individuale virate la Pilonul 2, aferente veniturilor raportate de angajatori în declarațiile D112 aferente lunii iunie 2025 fuseseră:

• 128.452 de lei – angajator cu sediul în București;
• 115.705 de lei – angajator cu sediul în București;
• 83.656 de lei, din care: 83.581 de lei, angajator cu sediul în Brașov + 75 de lei, angajator cu sediul în București.

Cel mai probabil, așa cum estimează specialiștii în aceste cazuri, este vorba de situații ocazionale, ci nu au un caracter permanent. „Aici este vorba probabil niște bonusuri care se dau o dată pe an sau o dată la niște ani, depinde, în funcție de ce contract de muncă au avut persoanele respective și de aici să fie această sumă mare”, aprecia în septembrie Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, organizația profesioniștilor în investiții din România.

O altă variantă, explică analistul financiar, este ca suma să reprezinte o încasare a unor salarii restante câștigate în instanță sau o sumă primită la încheierea unui contract de muncă. „Este clar că sunt sume «one-off» (unice -n.r.), nu este ceva periodic”, a spus Adrian Codirlașu. „Probabil sunt bonusuri, care pot fi și de nivelul acesta”, a conchis președintele CFA România.

Un nou record pentru un cont de Pilon 2

Mai mult, conform statisticilor CNPP, avem un nou record privind cea mai mare contribuție virată în aproximativ 17 ani, din 2008, de la înființarea Pilonului 2.

„Suma care reprezintă cea mai mare valoare a contribuției virate la Pilonul II pentru un participant, cumulată de la data intrării în vigoare a sistemului de pensii administrate privat (2008), până la luna septembrie 2025, calculată de CNPP pe baza datelor raportate de angajatori prin Declarația 112 și a celor raportate de contribuabili prin Declarația unică fiscală pentru persoane fizice, transmise de ANAF, potrivit atribuțiilor legale, este de 2.425.683 lei”, au transmis oficialii CNPP.

Suma este cu 19.517 de lei mai mare decât cea aferentă lunii iunie, de 2.406.166 de lei, dar CNPP nu precizează dacă e vorba de același cont de Pilon 2 actualizat.

Cu cât contribuie în medie românii

Cea mai mare contribuție din septembrie echivalează cu aproape 550 de contribuții medii.

Potrivit celui mai recent raport al Autorității de Supraveghere Financiară privind piața pensiilor private, pe semestrul I din 2025, contribuția medie per participant la Pilonul 2 a fost de circa 431 de lei în luna iunie 2025, cu 12% mai mult comparativ cu cea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent.

Contribuția lunară medie variază în funcție de județ, cele mai mari valori fiind înregistrate în București (592 lei/participant), Timiș(548 lei/participant), Ilfov (545 lei/participant), Cluj (534 lei/participant) și Sibiu (498 lei/participant). Cele mai mici contribuții lunare medii se înregistrează în Vrancea (355 lei/participant), Harghita (354 lei/participant ) și Maramureș (354 lei/participant).

La 30 iunie 2025, numărul total al participanților la sistemul de pensii administrate privat a fost de 8,38 milioane persoane, în creștere cu 2,02% comparativ cu aceeași dată a anului anterior. Pe parcursul primelor șase luni ale anului 2025 s-au înregistrat în sistem 116.692 persoane noi, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cum se încasează banii din Pilonul II

Un contribuabil la Pilonul II poate să beneficieze de suma acumulată în contul personal de pensie privată în trei situații:

• atunci când obține decizia de pensionare pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii;
• atunci când obține decizia de pensionare pentru invaliditate (indiferent de grad);
• în cazul decesului participantului la fond, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari, după caz.

În prezent, până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională de CCR, normele prevăd în prezent două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.

Principalele prevederi ale viitoarei legi

Legea trecută de CCR prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa și sub forma nei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

Curtea precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se poate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizie.

Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.

Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și premierului.

Odată ajunsă în Parlament, aleșii din ambele camere trebuie să armonizeze legea cu decizia, prin eliminarea aliniatului neconstituțional, urmând ca forma finală să fie trimisă spre promulgare șefului statului.

Legea intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.