Tipologia culinară a orașelor din România. Unde se comandă multă ciorbă și în ce oraș șaorma este la putere
La șapte luni de la lansarea oficială în România, Wolt a prezentat rezultatele primei sale analize detaliate a obiceiurilor de cumpărare ale românilor. Analiza a fost realizată cu ajutorul datelor provenite în urma achiziției a milioane de produse în 34 de orașe.
Analiza a dezvăluit că „geografia dictează apetitul”, fiecare oraș mare având o personalitate culinară distinctă.
Astfel, București este considerat un mozaic cultural. Capitala este singurul oraș în care toate tipurile de bucătării, românească, americană, turcească, din Orientul Mijlociu, apar în top 10. Practic, oamenii comandă pe bandă rulantă atât tradiționalii mici, cât și produse din fast-food-ul internațional.
Orașul Iași este capitala șaormei. Dacă ar exista un campionat național de șaorma, Iașiul ar câștiga, mai spun realizatorii analizei. Categoriile turcești și orientale domină, „șaorma la lipie” totalizând aproape 30.000 de produse vândute.
Cei care comandă în Cluj-Napoca dau o mare atenție sosului. Datele arată că în Cluj-Napoca se consumă mai mult sos de usturoi pe cap de locuitor decât în orice alt oraș. Tiparul de comandă este puternic influențat de mese personalizate prin extra-opțiuni, cartofii prăjiți și sosurile depășind adesea felurile principale.
Brașov este orașul porțiilor consistente. Brașovenii au arătat o preferință clară pentru mesele substanțiale, „șaorma mare de pui” conducând preferințele locale cu peste 23.000 de produse vândute, din iunie și până în prezent.
Ciorba este campioană la Pitești
Analiza a evidențiat o serie de curiozități. În 2025, românii au cumpărat mai mult sos de usturoi decât cheeseburgeri, dovedind că, în România, condimentele sunt un element cultural de bază.
Pitești este singurul oraș dintre cele 34 analizate, unde ciorba a intrat în topul celor mai vândute produse.
În Cluj-Napoca, s-au comandat mai multe sucuri de calitate superioară și băuturi sănătoase decât orice alt oraș din România. Astfel, clujenii dovedesc un comportament similar cu piețele din Europa de Vest, au precizat realizatorii studiului.