Dan Șucu, Concordia: Povestea de succes a României poate să intre în pericol dacă cheltuirea banului public se face iresponsabil. Planul propus de confederația patronală

Confederația Patronală Concordia  propune un pachet de relansare și creștere economică prin politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, pachet detaliat, joi, de conducerea acestei entități.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.

Întâlnirea cu jurnaliștii economici a avut loc după anunțul privind reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026, de la 1% la 0,5%.

„În ultimii trei ani responsabilitatea cheltuirii banilor publici este dubioasă”

„România în ultimii 20 de ani, cum bine știm, a crescut de patru ori, deci este în primele cinci țări din lume și probabil că pe primul loc în Europa. Cine a realizat această creștere este evident: această creștere este realizată de 4 milioane de oameni care lucrează în firmele private și de 2 milioane de români, 3 milioane de români care lucrează în afara țării și care trimit banii mai departe către familia lor de aici. Este o poveste de succes extraordinară. Dar această poveste de succes poate să intre într-un pericol în față dacă cheltuirea banului public se face într-un mod iresponsabil. Iar în ultimii trei ani responsabilitatea cheltuirii banilor publici este dubioasă. Ne așteptăm, sigur, de la Guvernul Bolojan să schimbe acest lucru, dar pe partea cealaltă, discuția noastră este în principal și pe ideea de soluții. Adică trebuie să vii cu soluții constructive, și, repet, sunt ele vin din partea unor oameni care lucrează zi de zi cu aceste probleme, care știu despre ce discutăm. Da, sigur că avem și noi puncte de vedere. Pe partea cealaltă pot să fie punct de vedere diferite, numai că trebuie să existe acest dialog, trebuie să existe această posibilitate de le aplica împreună”, a declarat președintele Concordia, în cadrul conferinței de presă de joi.

Potrivi lui Dan Șucu, creșterea salariului minim, care ar urma să crească de la 1 iulie 2026,are impact chiar asupra industriilor care sunt cele mai afectate în prezent. Potrivit pozițiilor oficiale,

„Situația în piață este relativ simplă: exact industriile care depind foarte mult de salariul minim sunt cele mai afectate în momentul de față de această repoziționare economică de care vorbim în acest moment. Dacă vorbim de Horeca, dacă vorbim de industria mobilei, dacă vorbim de industria textilă și alte industrii care sunt extrem de mult legate de acest salariu minim, ele sunt cele mai afectate. În ultimii 3, 4 ani de zile salariul minim a crescut cu aproape 80% în condiția în care productivitatea a crescut sub 20%. Diferența dintre cele două se duce în preț, în inflație, în lipsă de competitivitate. Asta e realitatea. Lipsa de competitivitate duce mai departe în punerea în pericol a acelor locuri de muncă de care vorbim”, a explicat Dan Șucu, la întrebarea jurnaliștilor despre creșterea salariului minim.

În acest context, președintele Confederației Concordia a detaliat necesitatea reintroducerii programului redus de muncă din pandemie, similar unui șomaj tehnic, cunoscut drept „Kurtzarbeit”, numai în cazul unor companii care îndeplinesc mai multe condiții.

„Ce solicităm noi este, înainte de noii decizii de mărire, creați, creăm împreună o plasă de siguranță, creăm împreună, recreăm ideea de Kurtzarbeit, în așa fel încât în perioade dificile are unei întreprinderi, da, să poată să aibă o plasă de siguranță, să nu fim în situația în care închidem fabrica în loc să putem să avem pe o anumită perioadă un șomaj tehnic sau alte variante mult mai favorabile decât să trimiți, să pui lacătul pe întreprindere. O întreprindere nu are totdeauna o situație pozitivă în economie tot ce se întâmplă este și va rămâne sinusoidal. Sunt perioade în care lucrurile merg foarte bine, sunt perioade în care lucrurile merg mediu și sunt și perioade în care lucrurile merg rău. Noi nu cerem lucrul ăsta pentru orice întreprindere. Noi cerem în principal pentru întreprindere care au activat în piață, care și-au adus o contribuție serioasă, care care au plătit cel puțin trei ani de zile taxe până atunci și care pot într-o anumită perioadă să treacă și printr-o perioadă mai dificilă. De fapt, ce cerem este un parteneriat”, a subliniat Dan Șucu.

În ceea ce privește IMCA, Dan Șucu a detaliat traseul deciziei de introducere a acestui impozit, în care a fost implicat de la început.

„În vara lui 2023, decidenții de atunci – mulți dintre ei sunt și acum – au venit cu seninătate să spună că bugetul pe 2023 este construit prost -nu că e construit prost, e construit nu știu cum, dar, într-un fel sau altul, nu se închide, că ar fi trebuit să se închidă pe deficit de 4% și în pericol să se închidă pe deficit de 7% și pentru lucrul ăsta cineva trebuie să vină cu bani ca să acopere acest deficit. Cine poate să vină, în afară de contribuabil – societăți sau persoane fizice – solicitări de majorare de taxe. Atunci am primit promisiunea, tot ce am putut obține a fost promisiune fermă că jumătate din această a din această repoziționare de care discutăm, de această acoperire de deficit bugetar va fi făcut din economii la buget făcute de către decidenți și cealaltă jumătate va fi prin mărire de taxe. Una dintre mărire acestea de taxe s-a numit IMCA, cu care am fost în totalitate în dezacord și care ne-a fost promisă că nu va fi aplicată în niciun fel, că toată lumea înțelege că este o chestiune completă, anormală și că nu va fi aplicată mai mult de 2 ani de zile. Surpriză! Exact ce atunci care propuneau și care spuneau clar că nu va fi aplicată mai mult de 2 ani de zile acuma vor să o prelungească”, a precizat Dan Șucu.

Potrivit acestuia, măririle succesive de taxe din septembrie 2023 și în ianuarie 2024 au condus în 2024 la o creștere a veniturilor bugetare cu 14%, dar în același timp cheltuieli au crescut cu 20%. „Deci am mărit și taxele, am mărit și deficitul”, a detaliat președintele Concordia.

Stadiul discuților cu partenerii sociali

Reintroducerea Kurtzarbeit este o măsură din planul de relansare care este obligatorie, a declarat Dan Șucu, întrebat dacă ideea a fost prezentată autorităților, parteneri de dialog.

„Am început, am explicat că trebuie neapărat să existe această legătură între salariul minim și plasa de siguranță de care vorbeam. Încă o dată: trebuie să înțelegem ideea de rezonabilitate. Mediul de afaceri e o activitate rezonabilă, trăim în societate împreună, nu avem chestiuni de egoism, dar, pe partea cealaltă, repet, o plasă de siguranță este obligatorie. Tu crești cu 80% în 4 ani salariul minim, în condiția în care productivitatea a crescut cu 80%. Unde e diferența? Banii aștia pică din cer?”, a comentat Dan Șucu.

Președintele Concordia a precizat ca măsurile, extraordinar de tehnice, au început să fie prezentate și urmează noi discuții cu membrii coaliției.

„Am început deja să le prezentăm, dar sunt extraordinar de tehnice. Nu ne așteptăm ca lucrurile se întâmplă peste noapte. Solicitarea noastră, inclusiv pa față de dumneavoastră, este o solicitare de sprijin, e doar o aplicare de lege. Legea dialogului social îți de acest drept: ai Consiliul tripartit, ai Consiliu Economic și Social, sunt instituții ale statului în care funcționează, de care trebuie perfecționate pentru că legea dialogului social și dialogul social este una dintre componentele importante ale societății. Am avut deja o întâlnire cu domnul prim-ministru acum două zile, am avut ieri o întâlnire cu domnul Fritz de la USR și așteptăm acuma confirmare și din partea PSD și UDMR”, a spus președintele Concordia.

„Așteptarea noastră este ca statul român să încerce să-și obțină veniturile de la cei care fac în clipa de față evaziune fiscală și nu de la cei care plătesc deja. Asta e așteptarea noastră, asta ne-a fost prezentat, asta ne-a fost promis în ultimii 3 ani de zile la fiecare întâlnire. Ne mai așteptăm în același rând, în aceeași măsură, ca statul român să cheltuie banii care îi are într-un mod responsabil și să se întindă atât cât este plapuma”, a afirmat Dan Șucu.

Specialiștii Concordia lucrează în prezent pentru a evalua impactul creșterii salariului minim de la 1 iulie, decizi anunțată doar cu câteva ore înainte de conferința de presă de joi.

La alte surprize din partea unei eventuale viitoare ordonanțe-trenuleț la finalul anului Dan Șucu a răspuns că nu se așteaptă.

Întrebat care ar fi pașii următori în cazul în care acest plan de măsuri nu ar fi implementat, președintele Concordia a spus că va încerca să atragă să se alăture acestui demers cât mai mulți actori din piață.

„Va trebui să mergem la toți, din ce în ce mai mult la alte industrii din România, să-i convingem pe toți să vină alături de noi, ca vocea noastră să fie din ce în ce mai puternică Da, 30% din PIB-ul României înseamnă mult, 50% înseamnă mult mai mult, 60% înseamnă mult mai mult. Treaba noastră este să-i convingem pe toți că trebuie să se implice, că trebuie să-și apere propriile lor creații, că sunt mulți oameni care au muncit zeci de ani de zile și că toată munca lor e în pericol, în condiția în care nu se implică să și-o protejeze”, a conchis Dan Șucu.

Care e contextul

Pachetul propus vizează șapte domenii strategice de acțiune: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Economia românească are resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor, au transmis oficialii Concordia.

„Principiul este că noi credem că trebuie regândit un pic arhitectura instituțională a României. În momentul ăsta, noi avem un sector public în care instituțiile au ajuns să existe strict pentru a exista și noi trebuie să ajungem la o arhitectură instituțională care să fie gândită în slujba cetățenilor și în slujba companiilor. Și veți vedea că foarte multe dintre măsuri sunt măsuri de simplificare, sunt măsuri de debirocratizare, cred că cel puțin trei presupun implementarea unor puncte unice prin care companiile să-și poată depune toate cererile de modificări, de autorizări la toate rapoartele și așa mai departe. Și toate astea vin din acest principiu:trebuie să gândim instituțiile statului să servească interesul cetățenilor și interesul instituțiilor. Fără acest lucru nu vom avea o economie puternică. Și o parte mare din măsuri este concentrată pe a crește valoarea adăugată a economiei: sunt măsuri de încurajare a cercetării-dezvoltării, sunt măsuri de simplificare a atragerii de fonduri și așa și așa mai departe”, a declarat Mihai Matei, vicepreședintele Confederația Patronală Concordia, la conferința de presă de joi.

Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia, a detaliat planul de măsuri pentru România al patronatelor, mai ales în contextul global, de susținere a investițiilor și debirocratizare la nivelul SUA și Europa.

„Nu ne permitem să rămânem în logica unei birocrații anacronice și să ignorăm toate fenomenele și tendințele care ne pot face mai agili și mai pregătiți pentru economia viitorului. Dacă ne uităm la ultimii doi sau trei ani din perspectivă fiscală, companiile din România au fost puse să alerge cu frâna de mână trasă, iar sigur, decizii precum cele anunțate de Guvern și de coaliția ieri, reducerea IMCA la 0,5%, pot fi salutate, dar jumătate de frână rămâne o frână, iar mediul de afaceri și-ar fi dorit să vadă eliminarea IMCA încă din 2026, pentru că, așa cum a punctat domnul Șucu, discuțiile inițiale pe această măsură au vizat un termen foarte limitat al IMCA”, a precizat directorul executiv al Concordia.

Calculele specialiștilor Confederației arată că IMCA a avut un impact în economiei de aproximativ la 1,5 miliarde de lei, bani care nu s-au dus spre investiții.

„Au însemnat, de fapt, penalizare a firmelor, atât a celor care au fost pe pierdere, cât și a celor care au planificat investiții. Vorbind strict pe datele raportate la membrii Concordia, trei din cinci companii membre au spus că au resimțit puternic impactul acestei taxe și, în general, 80% din membrii chestionați de noi au văzut în tot ce a venit în ultimii ani peste economie drept o frână și am dorit să ducem propuneri din partea lor spre soluții constructive pe care să le lucrăm alături de de membrii Guvernului și ai coaliției”, a declarat Paul Aparaschivei în cadrul conferinței de joi.

„Ce am măsurat și se referă la 80% din membrii noștri e sentimentul profund negativ și negativ față de contextul de business sau contextul în care afacerile din România trebuie să facă business. Restul sunt neutri. Dacă patru din cinci companii văd perspectivă sumbră în față, e un semnal groaznic, pentru că asta înseamnă lipsă de încredere, lipsă de perspectivă, lipsă de apetit către investiții. Iar pe partea cealaltă, referitoare la IMCA, datele noastre arată că trei din cinci companii și-au stopat sau și-au reanalizat complet planul de investiții ca urmare a acestei impozit. Și, la fel, nu poți să ai creștere economică care să spargă bariera de 1%, una foarte joasă, adică nu putem vorbi de o relansare economică adevărată cât timp nu există investiții în economie. Iar investiții le pot veni în principal din două zone. Există investițiile publice. pe care le putem avea din fonduri europene sau din PNRR, și există investițiile mediului de business care au fost profund inhibate de această măsură fiscală”, a completat Paul Aparaschivei.

Conducerea Concordia vrea astfel ca măsurile propuse să fie asumate de autorități, pentru a permite relansarea economică a României.

„Ce facem astăzi este să întindem mâna și vrem să lucrăm împreună cu decidenții. Mi se pare că modelul pe care România a stat până acum, cel pe care l-am văzut, și anume venituri crescute, deficit crescut – este unul pe care, realist vorbind, nu mai putem merge sustenabil în următorii ani, iar dacă vrem să schimbăm modelul de dezvoltare și să ne conectăm la tendințele pe care noi le vedem în plan global – adică la o luptă efectivă, toată lumea împotriva a toată lumea pentru a fi mai competitivi – obiectivul nostru este să avem un calendar de implementare al majorității măsurilor sau a tuturor măsurilor pe care le-am prezentat astăzi, astfel încât 2026 să fie sau să înceapă să fie un an al reconstrucției economice”, a subliniat directorul executiv al Concordia.

Cele șapte domenii strategice ale planului Concordia

Potrivit oficialilor Concordia, reducere la 0,5%% a IMCA în 2026 înseamnă doar înjumătățirea problemei.

„Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiții productive în sectoare esențiale precum IT&C, comerț, transport și producție. IMCA va continua să  descurajeze și să blocheze investiții în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta și a concura în regiune și pe piețele internaționale”, arată reprezentanții confederației.

Planul Concordia:

Stabilitate fiscală și predictibilitate

„Concordia solicită menținerea cotei unice de impozitare, care și-a dovedit viabilitatea și a sprijinit dezvoltarea clasei de mijloc în ultimul deceniu. Orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunțată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare și integrată într-un calendar multianual de politici fiscale. Stabilitatea fiscală și predictibilitatea sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și pentru planificarea pe termen lung a companiilor.

Digitalizare și debirocratizare – creștere fără presiune bugetară

Simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea reprezintă priorități imediate cu impact economic și social major. Implementarea unei platforme unice de raportare fiscală și statistică, a dosarului electronic unic pentru companii și digitalizarea ANAF ar reduce timpul de conformare cu 30-40% și ar crește colectarea voluntară cu 10-20%. Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale ar aduce aprox. 1,4 miliarde euro anual la bugetul de stat. Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, coordonată digital, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC și Mediu într-o singură vizită la contribuabil, ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii.

Mobilizarea capitalului autohton – un miliard de euro pentru investiții

Mobilizarea capitalului autohton constituie un pilon esențial al relansării economice. Concordia propune creșterea capacității fondurilor de pensii de a investi în economia reală prin majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5-10% din active, aliniat practicilor europene. Această măsură ar mobiliza peste un miliard de euro capital autohton către dezvoltarea IMM-urilor și start-up-urilor, fără costuri pentru bugetul de stat.

Pentru stimularea inovării și investițiilor, pachetul include introducerea creditelor fiscale și deductibilităților de 150-200% pentru investițiile productive, un regim fiscal pentru business angels și implementarea unui sistem IP Box pentru valorificarea proprietății intelectuale dezvoltate în România. Studiile arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 euro investit generează 3-5 euro în PIB, iar companiile care adoptă soluții digitale își cresc productivitatea cu 15-30%. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, stimulează exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.

Deblocarea creditării și a lichidități

Eliminarea suprataxării sectorului bancar și recunoașterea deductibilității integrale a pierderilor din cesiunile de creanță ar debloca 4-6 miliarde lei anual pentru creditare nouă, sprijinind IMM-urile și investițiile productive, și ar genera venituri suplimentare la buget de peste 360 milioane lei prin creșterea tranzacțiilor și reducerea creditelor neperformante. Accesul la finanțare este critic pentru relansarea economiei, iar relaxarea presiunii fiscale asupra băncilor ar permite redirecționarea resurselor către investiții, consum și incluziune financiară.

Piața muncii – competențe pentru economia digitală

România are cel mai scăzut nivel al competențelor digitale din UE, o rată a ocupării sub media europeană și un cost ridicat al muncii raportat la productivitate. Pentru piața muncii, direcțiile structurale necesare propuse de Concordia vizează:

• Scheme de formare și recalificare: adaptarea competențelor la economia digitală pentru 300.000+ persoane în doi ani, cu impact direct asupra productivității (+6-12%). Fiecare 1 leu investit în formare generează între 2,5 și 4 lei în economie, conform estimărilor OECD.
• Reintroducerea unui mecanism tip kurzarbeit: poate proteja între 250.000 și 400.000 de locuri de muncă în perioade de criză și schimbări structurale în economie și poate fi finanțat din fonduri europene.

Accelerarea absorbției fondurilor europene

Pachetul include măsuri concrete pentru accelerarea accesului la fondurile europene prin standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante și introducerea plăților rapide. Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde disponibile pentru perioada 2021-2027 – o oportunitate care nu poate fi ratată în contextul actual al presiunilor bugetare.

Infrastructura strategică – energie și transporturi

Reindustrializarea României depinde critic de accesul la energie sigură și la prețuri competitive. Solicităm stabilitate legislativă și eliminarea taxelor pe cifra de afaceri, măsuri care ar debloca investiții necesare de 1,5 miliarde de euro anual în modernizarea rețelelor de distribuție. Simultan, pentru a menține competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană, cerem reluarea rapidă a mecanismului de returnare a accizei la carburant pe tot parcursul anului 2026, o măsură vitală pentru a opri fenomenul alimentării flotelor în țările vecine și care generează o pierdere directă pentru bugetul de stat. Fără energie sigură și logistică eficientă, nu putem discuta despre creștere economică sustenabilă.

Impactul economic așteptat

Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:

• Deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiții
• Creșterea gradului de conformare fiscală și a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual
• Reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%
• Crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă

Pachetul de măsuri reprezintă un cadru pragmatic de acțiune pentru decidenții politici, axat pe stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate, implementate într-o formulă de parteneriat între stat și mediul privat”, au conchis oficialii Concordia.