FT: Blocaj la vârful UE, ruptura dintre Franța și Germania schimbă echilibrul de putere. „Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească”
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut o ultimă încercare de a obține sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru folosirea a 210 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate, cu scopul de a ajuta Ucraina.
Demersul său s-a oprit, totuși, în momentul în care a realizat că nu are de partea sa un partener esențial, mai exact, președintele Franței, Emmanuel Macron.
În săptămânile dinaintea summitului de joi de la Bruxelles, președintele Emmanuel Macron nu a respins public ideea venită de la Berlin.
În plan privat, însă, echipa sa a ridicat semne de întrebare legate de baza legală a planului și a spus că Franța, aflată sub presiunea datoriei, ar avea probleme serioase în a oferi o garanție națională, în cazul unei cereri rapide de returnare a activelor către Moscova.
Tot mai multe state au început să se opună inițiativei, printre ele Italia și Belgia, țara care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești și care a respins planul încă de la început.
În acest context, Emmanuel Macron s-a alăturat taberei care critică inițiativa, iar propunerea care a venit din partea Germaniei a fost abandonată.
„Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru asta”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a avut cunoștință directă despre discuțiile de joi.
„Dar este atât de slab încât nu a avut altă opțiune decât să se alinieze în spatele Giorgiei Meloni.”, a mai spus acesta.
Potrivit unei analize Financial Times, situația actuală scoate la iveală o schimbare clară de raporturi între cele două mari puteri ale Uniunii.
Germania apare drept motorul inițiativelor, în timp ce Franța preferă amânarea în tot acest demers. După instalarea lui Merz la conducerea guvernului, în luna mai, Berlinul a lansat un program amplu de cheltuieli pentru apărare și infrastructură, de până la un trilion de euro în următorii zece ani.
În paralel, Parisul se confruntă cu datorie publică ridicată și cu o gravă instabilitate politică, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron.
Acest dezechilibru a redus șansele unei relansări puternice a cooperării franco-germane, care a stat cândva la baza unor decizii majore ale Uniunii Europene privind planurile externe.
„La Bruxelles există sentimentul real că Berlinul este actorul principal și că influența Franței este insuficientă”, a declarat Georgina Wright, expertă în politică europeană la Institut Montaigne.
Friedrich Merz a dorit să îmbunătățească situația, după perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, când Germania se abținea frecvent la voturile europene din cauza conflictelor interne din coaliție, fenomen cunoscut drept „votul german”.
După victoria creștin-democraților în alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz a pus pe primul loc refacerea relației cu Franța.
Planul său viza întărirea apărării europene, pe fondul unei relații incerte cu SUA, acceptarea energiei nucleare, dar și reducerea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.
Realitatea politică de la Paris l-a pus însă în fața unui partener cu spațiu de manevră limitat, mai ales în chestiuni cu impact financiar.
„Este o inversare completă a rolurilor între Macron și Merz. În ultimii patru-cinci ani, teza de lucru la Élysée a fost că slăbiciunea Germaniei a compromis capacitatea Europei de a acționa.”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful departamentului Europa al Eurasia Group.
„Acum avem un cancelar care înțelege geopolitica, care dorește să se implice și să facă mai mult pentru Europa.. dar acum Parisul este cel care nu își poate respecta partea sa de înțelegere.”
Acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur
Un alt subiect controversat al summitului a fost acordul comercial UE – Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu state din America Latină.
Friedrich Merz a cerut insistent semnarea acordului până la finalul lunii decembrie și a făcut o sugestie interesantă, mai exact, un vot în care Franța risca să rămână în minoritate.
Macron a găsit din nou sprijin la Giorgia Meloni, premierul Italiei, care a obținut o amânare de câteva săptămâni. Decizia a blocat o nouă victorie politică a cancelarului german, Friedrich Merz.
„Ambele părți recunosc că relația trebuie să fie mai eficientă, că nu a funcționat sub Scholz”, a declarat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung.
„Dar Franța se află sub o presiune mult mai mare, iar acest lucru face ca diferențele fundamentale dintre cele două puteri să reapară. Comerțul este unul dintre aceste domenii.”
Chiar și așa, summitul de la Bruxelles a produs un rezultat pozitiv, care era mult așteptat.
Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul Uniunii.
Un oficial de la Élysée a susținut că Emmanuel Macron a avut un rol decisiv în tot acest acord.
„Obiectivul Franței a fost întotdeauna acela de a oferi Ucrainei vizibilitate financiară pentru următorii doi ani. Am fost deschiși la propunerile de finanțare și am lucrat pentru a găsi o soluție care să îndeplinească acest obiectiv”, a transmis oficialul.
Giorgia Meloni a promis, la rândul său, sprijin pentru acordul Mercosur luna viitoare, ceea ce oferă cale liberă spre semnare chiar și în lipsa acordului Franței.
„În ceea ce privește Mercosur, Franța a câștigat poate două sau trei săptămâni, dar a pierdut bătălia. Dar în ambele cazuri nu există o conducere comună, Merz este cel care exercită presiuni.”, a declarat Joseph de Weck.
Friedrich Merz a declarat că este mulțumit de rezultatul summitului și a spus că soluția finală este chiar mai bună decât planul său inițial.
El a precizat că activele rusești pot avea în continuare un rol în rambursarea împrumutului. „Facem o plată în avans, dar aceasta este garantată de activele rusești”, a afirmat el.