Controverse în Olanda după ce SUA au îndepărtat panouri dedicate soldaților de culoare din Al Doilea Război Mondial

Un gest aparent administrativ a stârnit o reacție puternică în Olanda, unde, la un cimitir militar american din sudul țării, două panouri care prezentau contribuția soldaților afro-americani la eliberarea Europei de sub ocupația nazistă au fost îndepărtate.

Mutarea a provocat nemulțumirea autorităților locale, a familiilor militarilor și a comunității care îngrijește mormintele.

Cimitirul se află la Margraten, aproape de granița cu Belgia și Germania, și este locul de veci al aproximativ 8.300 de soldați americani. Panourile au fost eliminate din centrul pentru vizitatori în primăvara acestui an de către American Battle Monuments Commission (ABMC), agenția guvernamentală americană care administrează memorialele militare din afara Statelor Unite.

Decizia a venit după ce președintele american Donald Trump a emis o serie de ordine executive prin care a pus capăt programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), declarând că „America nu va mai fi woke”.

Îndepărtarea panourilor a fost făcută fără explicații publice, fapt care a amplificat reacțiile negative.

Panourile eliminate spuneau povești adevărate de viață

Unul dintre panouri spunea povestea lui George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, care a murit în 1945 încercând să-și salveze un camarad de la înec.

Celălalt explica faptul că armata americană era segregată rasial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Aproximativ un milion de soldați afro-americani au servit în armata SUA în timpul războiului, în unități separate, majoritatea în sarcini logistice, dar și în misiuni de luptă.

O unitate formată exclusiv din soldați de culoare a săpat mii de morminte la Margraten în timpul iernii foametei din 1944–1945, o perioadă extrem de dură pentru Olanda ocupată de naziști.

Comunitatea locală reacționează dur: „o parte a istoriei care nu trebuie ștearsă”

Cor Linssen, în vârstă de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american și al unei femei olandeze, este unul dintre cei care contestă decizia.

El spune că panourile reprezintă o parte importantă a istoriei care nu ar trebui ștearsă.

„Când m-am născut, asistenta a crezut că este ceva în neregulă cu mine pentru că aveam altă culoare a pielii. Eram singurul copil de culoare din școală”, a povestit el.

„Aceasta este o istorie reală. Panourile trebuie puse la loc.”

Politicile DEI (Diversity – Equity – Inclusion) ale lui Trump

După luni de incertitudine, două organizații media — Jewish Telegraphic Agency și Dutch News — au publicat emailuri obținute prin legea americană a accesului la informații publice (Freedom of Information Act), care arată că îndepărtarea panourilor a fost determinată direct de politicile administrației Trump privind eliminarea inițiativelor DEI.

ABMC a declarat anterior că panoul despre segregare „nu se încadra în misiunea comemorativă”, iar panoul despre Pruitt a fost „rotit” și înlocuit cu unul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, mort în Germania în 1945 și îngropat tot la Margraten.

Nemulțumirea autorităților și a comunității

Theo Bovens, senator olandez și președinte al fundației Black Liberators, a declarat că organizația sa nu a fost informată despre îndepărtarea panourilor și consideră „ciudat” faptul că ele nu mai sunt considerate parte din misiunea memorială, deși fuseseră instalate chiar în 2024.

Atât municipalitatea, cât și provincia în care se află cimitirul au cerut oficial ca panourile să fie readuse. Un post de televiziune olandez a recreat panourile și le-a instalat temporar în afara cimitirului, însă acestea au fost îndepărtate rapid de poliție.

Între timp, fundația Black Liberators caută un loc permanent pentru un memorial dedicat soldaților afro-americani care au murit pentru eliberarea Olandei.

„O istorie care riscă să fie ștearsă”

Linda Hervieux, autoarea cărții Forgotten, despre soldații afro-americani care au luptat debarcarea din Normandia, spune că eliminarea panourilor urmează „un tipar istoric de ștergere a contribuției oamenilor de culoare din istoria Statelor Unite”.

„Când soldații de culoare au ajuns în Europa, au fost pentru prima dată tratați ca eroi. Oamenii îi respectau, îi acceptau — inclusiv în Olanda”, spune ea.

Pentru comunitatea din jurul Margraten, care de generații adoptă și îngrijește mormintele soldaților americani, acest gest nu este doar o chestiune politică, ci una de memorie, respect și adevăr istoric, relatează AP.