Subvenții de miliarde de euro, fără impact asupra rezultatelor școlare într-o țară din Europa

Deși școlile au salutat fondurile suplimentare, cercetătorii de la Biroul Olandez pentru Analiza Politicii Economice (CPB) afirmă că, până în prezent, aceste investiții masive nu au avut un impact măsurabil.

Din 2022 și până acum, în acest program au fost alocate 2 miliarde de euro, însă performanțele elevilor nu s-au îmbunătățit, relatează NL Times.

În paralel, nivelul elevilor olandezi la citire și matematică a scăzut constant în clasamentele internaționale începând cu anul 2012, pandemia de COVID-19 accentuând acest regres.

Eșecul în zonele critice

Finanțarea suplimentară a fost introdusă deoarece elevii, în special cei din învățământul pre-vocațional (vmbo), rămâneau tot mai mult în urma nivelului necesar pentru continuarea studiilor sau pentru integrarea pe piața muncii. Obiectivul era ca aceste decalaje să fie eliminate până în 2028.

Raportul CPB subliniază însă că fondurile nu au produs „niciun efect sistematic” asupra performanței școlare.

• Testele de tranziție: Rezultatele la evaluările naționale (fostul test Cito) nu s-au îmbunătățit în ultimii doi ani.
• Învățământul secundar: Nu a crescut numărul elevilor care promovează examenele finale, iar notele la matematică și limba olandeză stagnează.
• Școlile prioritare: Într-o a doua etapă de finanțare, au fost prioritizate școlile cu cele mai mari lacune de învățare. Nici aici nu s-au observat efecte concludente asupra rezultatelor în primul an de aplicare.

Situația alarmantă la nivel internațional

Problemele cele mai mari sunt raportate în sistemul vmbo, unde experții CPB se așteptau ca banii și atenția suplimentară să facă diferența. Realitatea cifrelor este însă alta.

Cel mai recent studiu PISA, recunoscut la nivel mondial, arată că o treime dintre tinerii olandezi de 15 ani riscă să termine școala cu un nivel scăzut de alfabetizare (analfabetism funcțional).

Singura rază de speranță vine din învățământul primar, unde elevii au performanțe ceva mai bune după pandemie. Totuși, cercetătorii CPB sunt de părere că această evoluție nu se datorează subvențiilor, ci mai degrabă încetării școlii de acasă și revenirii la formatul fizic.

În învățământul secundar, declinul continuă. Potrivit Fundației Cito, abilitățile de lectură și vocabularul sunt „semnificativ mai scăzute decât înainte de COVID”, iar subvențiile nu au reușit să schimbe această tendință.

Reacția oficială: „Este prea devreme”

Secretarul de stat interimar pentru educație, Koen Becking (VVD), a transmis că rezultatele raportului CPB sunt, „desigur, dezamăgitoare”. El a punctat totuși că programul este încă la început:

„Schimbările structurale necesită timp. Prin urmare, este prea devreme pentru concluzii definitive privind eficacitatea programului”.

Deși și CPB admite că este devreme pentru un verdict final, rămâne faptul că guvernul își stabilise explicit obiectivul de a obține rezultate mai bune până în 2024 — un obiectiv care nu a fost atins.