POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda.
Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs.
La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda.
Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare.
În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene.
„Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot.
Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală.
Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis.
„Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez.
Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli.
Opțiunea 1: Un compromis negociat
Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică.
O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas.
În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea.
Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată.
„Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta.
Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei.
Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere.
De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry.
„Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO.
Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele.
Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni.
Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe.
Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă
Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei.
Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii.
Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie.
În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei.
Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie.
Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani.
La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate.
În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde.
Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale.
„Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei.
O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa.
Opțiunea 3: Presiune economică dură
După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică.
„S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze.
Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase.
„Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie.
Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat după primul mandat al lui Trump.
Acest instrument permite Uniunii Europene să reacționeze atunci când este supusă unor măsuri comerciale nedrepte.
Bruxelles-ul a amenințat cu folosirea lui după ce Trump a impus taxe vamale asupra produselor europene, dar a renunțat la idee în iulie, în urma unui acord temporar.
În prezent, Statele Unite mențin unele tarife, iar Uniunea Europeană ar putea readuce acest mecanism în discuție.
„Avem exporturi către Statele Unite de puțin peste 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste mărfuri avem o cotă de piață de peste 50% și este absolut clar că aceasta este și puterea pe care o avem în mâinile noastre”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European.
Pentru ca această amenințare să funcționeze, președintele Donald Trump ar trebui să creadă că Uniunea Europeană este hotărâtă.
Opțiunea 4: Prezență militară pe teren
În cazul în care Statele Unite ale Americii aleg o intervenție militară directă în Groenlanda, opțiunile europenilor sunt limitate.
„Ei nu vor ataca preventiv americanii înainte ca aceștia să revendice Groenlanda, deoarece acest lucru ar fi considerat un act de război. Dar în ceea ce privește răspunsul la prima mișcare, depinde foarte mult. Dacă americanii au un grup foarte mic de oameni, s-ar putea încerca arestarea acestora, deoarece ar fi vorba de un act criminal.”, a declarat Crosbie, educatorul militar danez.
Lucrurile se schimbă radical dacă Statele Unite trimit forțele armate în teren.
Din punct de vedere legal, Danemarca ar putea fi obligată să reacționeze militar.
Un ordin permanent din 1952 prevede că armata trebuie „să intre imediat în luptă, fără a aștepta sau a solicita ordine” în „cazul unui atac asupra teritoriului danez”.
Un diplomat al UE susține că statele europene ar putea lua în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda, dacă Danemarca solicită ajutor.
O astfel de decizie ar crește costul politic și militar al unei acțiuni americane. Berlinul și Parisul apar printre capitalele care ar putea contribui cu forțe.
Chiar dacă aceste trupe nu ar putea opri o invazie americană, ele ar avea un rol de descurajare.
„Ar putea apărea un efect de declanșare, în care anumite grupuri de oameni ar sta fizic în cale, ca în situația din Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata [americană] să recurgă la violență” sau să se retragă, a spus Crosbie.
Această strategie implică, totuși, riscuri majore pentru Groenlanda și locuitorii săi.
„Este un teritoriu complet neexplorat, dar este foarte posibil ca vieți omenești să fie pierdute în încercarea de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei.”, a mai spus Crosbie.