Ce crede ministrul Energiei despre posibila preluare a activelor Lukoil din România de către Chevron. Bogdan Ivan: „Fac tot ce ține de mine ca să ajungem acolo”

Preluarea activelor Lukoil de o companie americană reprezintă un mesaj pozitiv important pentru România, a declarat Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax privind discuțiile la nivel global pentru cumpărarea integrală a activelor Lukoil de către Chevron și Quantum, având în vedere și că declarase anterior că preferă un investitor american în cazul afacerilor gigantului rus.

Chevron, gigantul petrolier global ieșit de pe piața din România în urma tensiunilor pe tema exploatării gazelor de șist, ar putea reveni în România, dacă este acceptată oferta americanilor, apărută în presa internațională, pentru preluarea activelor globale rușilor de la Lukoil, vizați de sancțiunile SUA.

Pentru moment, informațiile, nu sunt foarte detaliate, arată că grupul de capital privat Quantum Energy Partners lucrează la o ofertă care ar putea implica gigantul petrolier american Chevron pentru activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, a declarat o sursă familiarizată cu situația, citată de Reuters. Quantum intenționează să deruleze această tranzacție prin noua sa divizie de achiziții, Artemis Energy, potrivit sursei citate de Reuters.

Financial Times a relatat miercuri, în premieră, că Chevron și Quantum s-au asociat pentru a depune o ofertă pentru aceste active, evaluate de Lukoil la 22 de miliarde de dolari.

„România are o poziție geostrategică foarte importantă”

Posibila reintrare a Chevron în România este apreciată de ministrul Energiei.

„Ar fi un mesaj foarte bun. Ar fi un mesaj politic, strategic, regional, foarte bun din partea SUA, care astăzi – eu sunt subiectiv – dar astăzi chiar cred că România este cel mai bun partener al SUA din întreaga Europă Centrală și de Est”, a declarat Bogdan Ivan, la întrebarea Mediafax.

„România are o poziție geostrategică este foarte importantă, un istoric foarte serios cu Statele Unite ale Americii și cred foarte mult că trebuie să jucăm principal un rol atât în Coridorul vertical, cât și în reconstrucția Ucrainei. Iar acest lucru se face doar în parteneriat cu actuala administrație de la Washington. Și ar fi un semnal extrem de bun și pozitiv și m-aș bucura foarte mult să vedem statul american prezent mai mult cu investiții foarte mari în România. Și fac tot ce ține de mine ca să ajungem acolo”, a conchis Bogdan Ivan.

Chevron a ieșit efectiv de pe piața locală în 2021, când firma prin care opera în România, CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL, a fost radiată.

A fost ultimul pas al exit-ului americanilor, după încetarea acordurilor petroliere și un litigiu internațional câștigat de România în urma căruia Chevron era obligat să plătească Agenției Naționale pentru Resurse Minerale  (ANRM) 90 de milioane de dolari, potrivit unei analize Profit.ro.

Potrivit sursei citate, Chevron a fost implicată și  într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a , pe atunci, șefului USR Nicușor Dan, actual șef al statului, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.

Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale. Recursul ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie 2016, iar primul termen de judecată a fost stabilit în data de 2 februarie 2017. Chevron a avut câștig de cauză în proces în vara lui 2016, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.

România analizează instituirea supravegherii extinse a activelor Lukoil

România a adoptat, în decembrie, legislația care permite Guvernului, prin ministerele responsabile, să intervină pe componenta de supraveghere, astfel încât România să fie parte a sancțiunilor internaționale, inclusiv cele americane în cazul Lukoil, ale căror termene de aplicare au fost amânate până în primăvară.

La jumătatea lunii decembrie, Executivul a analizat chiar, în primă lectură, un proiect de Hotărâre de Guvern privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entităţi din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil  anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

• Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de la finalul anului trecut ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.

Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, declara ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.

Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.