2025 este al treilea cel mai cald an înregistrat la nivel global, potrivit oamenilor de știință ai UE

Datele furnizate de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) arată că temperatura medie globală din 2025 a fost doar cu 0,01 grade Celsius mai scăzută decât în 2023. 2024 rămâne cel mai cald an consemnat până acum.

Totodată, planeta a înregistrat prima perioadă de trei ani consecutivi în care temperatura medie globală a fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Este cel mai îndelungat interval de acest tip de la începutul măsurătorilor.

Serviciul meteorologic național al Marii Britanii (Met Office) a confirmat, pe baza propriilor date, că 2025 ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai calzi ani, notează Reuters. Datele au început să fie preluate din 1850.

Organizația Meteorologică Mondială urmează să publice datele sale oficiale în cursul zilei de miercuri.

Cât de cald este: pragul de 1,5°C, tot mai aproape de a fi depășit

Oamenii de știință avertizează că depășirea pragului de 1,5°C de încălzire globală, stabilit în Acordul de la Paris din 2015, ar putea avea loc înainte de 2030. Ceea ce înseamnă cu aproximativ un deceniu mai devreme decât se estima inițial, din cauza reducerii insuficiente a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„1,5 grade nu reprezintă o prăpastie bruscă, dar știm că fiecare fracțiune de grad contează, mai ales în intensificarea fenomenelor meteorologice extreme”, a declarat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă în cadrul ECMWF, conform sursei citate.

Potrivit instituției, nivelul actual de încălzire pe termen lung este de aproximativ 1,4°C peste era preindustrială. Însă pragul de 1,5°C a fost deja depășit temporar în 2024, pe termen scurt.

Fenomene extreme și efecte vizibile

În 2025, incendiile de vegetație din Europa au generat cele mai mari emisii totale înregistrate vreodată pe continent. Studii științifice au confirmat că schimbările climatice au agravat mai multe fenomene extreme. Aici intră inclusiv uraganul Melissa din Caraibe și ploile musonice din Pakistan, care au provocat peste 1.000 de decese.

De asemenea, suprafața combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a atins un minim istoric în luna februarie.

Context politic tensionat

În pofida dovezilor tot mai clare privind impactul schimbărilor climatice, cercetarea științifică se confruntă cu o opoziție politică în creștere. Președintele american Donald Trump a retras recent Statele Unite din zeci de organisme ale ONU. Printre acestea, structuri legate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Consensul științific global rămâne însă ferm. Schimbările climatice sunt reale, sunt cauzate în principal de activitatea umană și se accentuează, principala sursă fiind emisiile provenite din arderea combustibililor fosili.