Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO

Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO

Noul  centru, care este operațional din ianuarie, va funcționa alături de o instalație similară din  Rzeszów, Polonia,  pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se dezvolte, scrie Cepa.org.

În același timp, o  bază militară recent extinsă  de la Mihail Kogălniceanu, România, va spori prezența alianței în Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Aceasta va putea găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând  orientarea strategică a Bucureștiului  ca membru angajat al NATO.

Extinderea capacităților de apărare ale României vine în urma  noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include cerințe ca națiunile europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a declarat că va  retrage aproximativ 700 de militari din România, dar alți 1.000 au mai rămas.

Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, de exemplu, va fi  cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa .

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță,  a solicitat  o creștere a bugetului ministerului său în 2026, pentru a reflecta înrăutățirea situației de securitate din regiune (țara a suferit în mod regulat  incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești ). El dorește 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Cu toate acestea, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, așa că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un act atent de echilibrare fiscală.

Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului”

Rolul României ca centru logistic vital al NATO a integrat-o în infrastructura strategică mai amplă și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea  Coridorului Dunării, care utilizează porturi de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Aceasta a devenit o arteră esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene.

De la invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste  193 de milioane de tone  de mărfuri ucrainene. Amploarea subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia.

Pe fondul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor  în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului  din octombrie  privind retragerea trupelor din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului.

Însă  Bucureștiul a confirmat că  personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

Mișcările sunt în concordanță cu faptul că SUA fac un pas înapoi și le spune NATO-ului european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.

Înființarea noii facilități va consolida capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO.

Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.