Țările lumii se întind spre largul mării. Spațiul oceanic nu mai e teren neutru, nici „teritoriu fără lege”

Acordul, denumit oficial „Acord privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale”, a fost convenit în martie 2023, după două decenii de negocieri, și intră în vigoare pe 17 septembrie, după obținerea ratificărilor necesare (deja sunt aproape 80), notează EFE.

Printre țările care au ratificat tratatul se numără Spania, Uniunea Europeană sau China. Totuși, state precum Statele Unite, India sau Argentina, care l-au semnat la momentul negocierii, încă nu au ratificat documentul.

Esențial pentru a proteja 30 % din oceane

În ciuda importanței uriașe, aceste ape din „zona nimănui”, aflate la peste 200 mile marine de țărm și împărțite de toate statele, echivalente cu jumătate din suprafața planetei, au fost gestionate până acum prin acorduri internaționale disparate, fără jurisdicție clară și cu reguli insuficiente pentru protecție.

Datorită Tratatului pentru Marea Liberă, devine posibilă aplicarea Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming Montreal, care obligă statele să protejeze și conserve cel puțin 30 % din oceane și din restul ecosistemelor Terrei până în 2030. Documentul creează instrumente pentru înființarea de arii marine protejate.

Aplicarea tratatului va permite depășirea fragmentării legislative și avansarea către o abordare integrată, preventivă și bazată pe dovezi științifice, au explicat pentru EFEverde surse din Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Utilizare echitabilă și durabilă a resurselor

Acordul introduce un cadru comun pentru accesul și utilizarea resurselor genetice marine, incluzând principiul împărțirii juste și echitabile a beneficiilor rezultate.

„Acest demers este cu atât mai relevant în fața dezvoltării rapide a cercetării științifice și biotehnologice în apele internaționale și întărește ideea acestor resurse ca patrimoniu comun, ceea ce încurajează utilizarea responsabilă și durabilă”, au subliniat reprezentanții ministerului.

De asemenea, documentul stabilește proceduri multilaterale, criterii științifice și mecanisme de monitorizare pentru crearea și gestionarea ariilor marine, contribuind astfel la atingerea obiectivului de a proteja cel puțin 30 % din oceane până în 2030.

Aceste măsuri vor sprijini conservarea biodiversității, menținerea serviciilor ecosistemice și creșterea rezilienței ecosistemelor marine în fața schimbărilor climatice.

Decizii informate pe baza științei

Un alt element central al acordului este reglementarea evaluărilor impactului asupra mediului pentru activități planificate în apele din larg.

Tratamentul introduce obligații comune pentru identificarea, evaluarea și gestionarea impacturilor potențial semnificative asupra mediului marin, asigurând transparența, participarea publicului și accesul la informație. Rezultatele evaluărilor vor fi partajate printr-un mecanism internațional, ceea ce va facilita cooperarea științifică și deciziile informate.

Pentru Spania, aplicarea tratatului „consolidează angajamentul pentru protejarea mediului marin și a biodiversității și pentru o guvernanță oceanică întemeiată pe știință și cooperare internațională”.

Participarea la organismele tratatului va permite Spaniei să contribuie la dezvoltarea instrumentelor de implementare, să ofere capacități științifice și tehnice și să armonizeze politicile naționale și internaționale de conservare și adaptare climatică.

O nouă COP dedicată apelor internaționale

Pentru intrarea în funcțiune, va fi creată o Conferință a Părților (COP) și alte organe, precum un organism științific și tehnic, un comitet pentru implementare și conformitate și comitete specializate, a explicat pentru EFEverde Eva Hernández, coordonator pentru guvernanță ambientală la SEO BirdLife.

High Seas Alliance estimează că prima COP va avea loc la sediul ONU din New York, probabil în a doua jumătate a anului 2026 sau începutul lui 2027, și va deveni „platformă de lansare” pentru procesele necesare respectării obiectivelor tratatului.

Toate aceste structuri vor colabora cu organismele care reglementează pescuitul, transportul maritim și mineritul submarin pentru a proteja biodiversitatea din Marea Liberă și pentru a stabili mecanisme de împărțire echitabilă a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor, în temeiul Convenției ONU privind Dreptul Mării.

„Sperăm ca acordul să permită și evaluări coerente ale impactului activităților care pot afecta viața marină”, afirmă Hernández.

Pentru José Luis García Varas, responsabil de programe marine la WWF, tratatul este o oportunitate fără precedent pentru gestionarea sustenabilă a oceanelor. Va permite desemnarea ariilor marine protejate, evaluarea și limitarea impactului activităților emergente, precum mineritul submarin, combaterea suprapescuitului și poluării, precum și promovarea cooperării științifice și a transferului de tehnologie.

Multilateralismul încă funcționează

„Este un moment major nu doar pentru guvernanța oceanelor, ci și pentru multilateralism” afirmă Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance.

„State maritime și fără ieșire la mare, mari și mici, dezvoltate și în curs de dezvoltare, din toate regiunile lumii, au susținut tratatul. Într-un moment dificil pentru politica globală, acordul oferă o rază de speranță pentru cooperarea internațională”, subliniază ea.

Fabienne McLellan, directoare OceanCare, afirmă că intrarea în vigoare a tratatului arată că, chiar și în vremuri turbulente, țările pot coopera pentru binele comun. Dacă va fi aplicat conform planului, acordul va schimba radical protecția vieții marine și a biodiversității.

„Provocarea reală începe acum transformarea acestui succes diplomatic în acțiuni concrete, combaterea poluării cu plastic și a zgomotului subacvatic, în contextul schimbărilor climatice, pentru a proteja Marea Liberă pentru generațiile viitoare”, conchide McLellan.