Marius Voineag, despre problemele din justiție și lupta anticorupție. Ce nu funcționează și ce trebuie schimbat la DNA
Miercuri seară, la Antena 3, șeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a vorbit pe larg despre principalele dificultăți cu care se confruntă sistemul de justiție din România și zona de combatere a marii corupții.
Acesta a explicat care sunt cele mai importante probleme pe care le vede în prezent și de ce multe dintre ele nu țin direct de activitatea procurorilor DNA, ci de modul în care întregul sistem funcționează.
Întrebat care sunt lucrurile care se dovedesc a fi perfectibile în zona de justiție și, mai ales, în activitatea DNA, Marius Voineag a pus pe primul loc stabilitatea legislativă, o problemă care, în opinia sa, afectează eficiența anchetelor și imaginea publică a instituției.
„Eu cred că principalul lucru care trebuie avut în vedere este stabilitatea legislativă. Noi, la nivel de imagine publică, decontăm inclusiv soluțiile care s-au dat de către instanțele judecătorești în materia prescripției. Însă lumea uită un singur lucru”, a explicat șeful DNA.
Acesta a reamintit că prima decizie a Curții Constituționale pe tema prescripției a fost pronunțată în anul 2018, moment din care responsabilitatea clarificării cadrului legal a revenit Parlamentului.
Potrivit lui Marius Voineag, Legislativul ar fi trebuit să intervină în termen de 45 de zile pentru a elimina efectele acelei decizii, însă acest lucru s-a întâmplat abia după patru ani.
„Efectele s-au văzut în lanț în timp. A fost un decont de imagine la care noi nu am avut niciun fel de aport negativ”, a mai declarat Voineag.
El a mai spus că DNA a ajuns să fie criticată pentru consecințele unor blocaje legislative care nu au ținut de activitatea procurorilor.
În acest context, stabilitatea și predictibilitatea legilor sunt, după părerea sa, importante pentru funcționarea corectă a justiției de astăzi din țară.
Al doilea mare neajuns precizat de Marius Voineag este legat de capacitatea redusă a instituțiilor cu atribuții de control de a sesiza faptele de corupție la un nivel comparabil cu cel al DNA.
Șeful DNA a explicat că, de multe ori, aceste instituții nu reușesc să identifice și să trimită către procurori suficiente cazuri relevante.
„Un al doilea punct, și care trebuie ca și cetățenii să îl înțeleagă, este de foarte multe ori incapacitatea instituțiilor cu atribuții de control de a se ridica la nivelul Direcției Naționale Anticorupției. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra”, a spus Voineag.
Conform datelor menționate de el, în anul 2024, toate instituțiile de control, de la ANPC și Curtea de Conturi până la alte structuri similare, au sesizat DNA în doar 39 de cazuri.
În același timp, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat 1.888 de dosare noi.
„Vă dați seama ce cotă mică este, o ce cotă mică e de sub noi, cum ar fi. Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi lucrăm cu ceea ce primim”, a explicat șeful DNA.
El a declarat că procurorii nu pot construi dosare în lipsa unor sesizări solide venite din partea instituțiilor care au, teoretic, rolul de a controla legalitatea activităților din administrație.
Marius Voineag a mai precizat că DNA ajunge să se bazeze prea des pe alte surse, cum ar fi informațiile venite de la structurile de informații, anchetele jurnalistice sau plângerile cetățenilor.
Deși acestea sunt importante, ele nu pot înlocui un flux constant de sesizări venite din partea instituțiilor de control, declară acesta.
„Ele trebuie să fie ca un flux din partea instituțiilor care au întregi compartimente de control. Ele trebuie să livreze mai departe”, a spus Voineag.
„Când vorbim de lupta împotriva corupției, ea nu vizează doar DNA-ul. Ea vizează toate instituțiile care au astfel de atribuții, în așa fel încât ele să-ți trimită corp de control la miniștri și așa mai departe. Ele trebuie să vină către noi”, a mai spus șeful DNA.