Cancerul de ficat: elemente esențiale pentru depistare, tratament și prevenție

În ciuda existenței unor factori de risc modificabili, precum consumul de alcool, obezitatea sau infecțiile virale, și a beneficiilor demonstrate ale diagnosticului precoce, persistă o nevoie neacoperită de a consolida depistarea și de a crește participarea la programele de screening. Asocierea automată cu anumite comportamente sau obiceiuri anterioare face ca această tumoră să fie însoțită de un stigmat aparte, scrie Vanguardia.

Acest lucru poate genera vinovăție, tăcere sau negare la nivelul pacientului și, în consecință, poate limita nu doar conștientizarea colectivă și dezvoltarea programelor de screening, ci și prezentarea persoanelor la consultațiile de depistare a cancerului hepatic.

Adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase pentru prevenția cancerului de ficat este valabilă și pentru persoanele care suferă deja de această boală, deoarece poate contribui la un prognostic mai bun.

Medicul Alba Díaz, anatomopatolog la Hospital Clínic Barcelona, explică: „Există diferite tipuri de cancer de ficat, iar acestea depind de celula din care își au originea.”

Carcinomul hepatocelular este, de departe, cel mai frecvent tip, urmat de colangiocarcinom, a cărui incidență este în creștere și care reprezintă deja aproximativ 7 % dintre tumorile hepatice primare din Spania. În plus, există entități mult mai rare, precum hemangioendoteliomul sau angiosarcomul, care sunt diagnosticate de obicei la pacienți mai tineri și mai frecvent la femei.

„Deși ciroza crește riscul de cancer hepatic, tumora poate fi diagnosticată și la persoane fără o boală hepatică preexistentă”, spune medicul María Reig, șefa Unității de Oncologie Hepatică de la Hospital Clínic Barcelona și a Barcelona Clinic Liver Cancer din cadrul IDIBAPS și CIBER.

Cum se depistează și ce factori cresc riscul de cancer de ficat

Cancerul de ficat este o tumoră foarte silențioasă, deoarece simptomele apar, de regulă, atunci când boala este deja avansată. De cele mai multe ori, este descoperit în urma unor modificări observate la investigațiile imagistice, precum ecografia, realizate din alte motive. Tumora produce simptome doar în stadii avansate sau în faza de complicații. În aceste situații, pot apărea oboseala, creșterea perimetrului abdominal din cauza retenției de lichide, colorarea galbenă a pielii, durere abdominală continuă de intensitate redusă, precum și pierderea apetitului și a greutății.

Pentru depistarea precoce a bolii, programele de screening pentru cancerul de ficat sunt esențiale. Este vorba despre o procedură simplă și neinvazivă, care constă într-o ecografie abdominală efectuată la fiecare șase luni. Acest tip de monitorizare este destinat în principal persoanelor cu boli hepatice cronice.

„Pacienții cu ciroză sunt cei care prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer hepatic. Cu toate acestea, în 20 % dintre cazurile diagnosticate nu exista o ciroză prealabilă”, potrivit Registrului Spaniol al Tumorilor Hepatice, 2025.

Acest profil este întâlnit mai ales în cazul carcinomului hepatocelular, în timp ce colangiocarcinomul poate apărea chiar și la pacienți tineri și fără factori de risc cunoscuți, ceea ce face depistarea precoce și mai dificilă.

Care sunt opțiunile terapeutice pentru cancerul de ficat

Tratamentul cancerului de ficat este stabilit în funcție de stadiul tumorii, clasificat conform sistemului Barcelona Clinic Liver Cancer, cunoscut sub acronimul BCLC. Acest sistem evaluează dimensiunea și numărul nodulilor, starea generală a pacientului și funcția hepatică, propunând în același timp o primă opțiune terapeutică.

Opțiunea cu cel mai mare potențial curativ este cea chirurgicală, care include rezecția și transplantul hepatic.

„Tratamentul chirurgical al cancerului de ficat este esențial, deoarece este singurul cu intenție curativă”,  spune Joana Ferrer, chirurg la Hospital Clínic Barcelona.

Printre intervențiile cel mai frecvent utilizate se numără rezecția chirurgicală, al cărei obiectiv este îndepărtarea completă a tumorii și evaluarea existenței unor factori care pot indica un risc crescut de recidivă. Această procedură este indicată în principal pacienților care prezintă o singură leziune.

„Tratamentul chirurgical și ablația sunt singurele opțiuni cu intenție curativă în cancerul de ficat, cu condiția ca pacientul să îndeplinească criteriile adecvate”, afirmă medicul Joana Ferrer, chirurg în cadrul Unității de Oncologie Hepatică a Hospital Clínic Barcelona.

La pacienții aflați în stadiu incipient, atunci când rezecția chirurgicală și transplantul hepatic sunt contraindicate, se poate apela la ablația percutană, o tehnică ce distruge tumora prin introducerea de ace și utilizarea unor tehnologii care aplică energie.

Alte opțiuni terapeutice includ ablația și tratamentele locoregionale, precum chimioembolizarea și radioembolizarea. Acestea constau în administrarea unui agent chimioterapic, în cazul chimioembolizării, sau a unor particule radioactive.

Cele mai importante progrese au fost obținute prin combinațiile de imunoterapie și terapii antiangiogenice, precum atezolizumab, un anticorp anti PD L1, asociat cu bevacizumab, anti VEGF, dar și prin scheme de dublă imunoterapie, cum sunt tremelimumab cu durvalumab sau ipilimumab cu nivolumab. Cu aceste tratamente noi, supraviețuirea poate depăși doi ani și se deschide posibilitatea participării la studii clinice, în condițiile în care, în prezent, nu există tratamente validate de linia a doua după imunoterapie.

Pentru a continua progresul, Unitatea de Oncologie Hepatică BCLC dezvoltă proiecte de cercetare și inovare cu o abordare multidisciplinară și centrată pe pacient. Printre acestea se numără studiul microbiomului și al răspunsului la imunoterapie, identificarea unor noi markeri de medicină de precizie și utilizarea inteligenței artificiale în radiologie și anatomie patologică, cu scopul de a optimiza diagnosticul, prognosticul și deciziile clinice. Toate aceste direcții converg în programul BCLC.AI, care urmărește integrarea datelor biologice, clinice și imagistice pentru personalizarea maximă a managementului cancerului hepatic.

În cazul colangiocarcinomului, au fost obținute, de asemenea, progrese importante prin introducerea imunoterapiei, precum durvalumab, un anticorp anti PD L1, combinat cu chimioterapia. De asemenea, sunt utilizate terapii țintite care acționează asupra unor modificări moleculare specifice, precum pemigatinib, inhibitor FGFR, ivosidenib, inhibitor IDH1, sau pembrolizumab, anticorp anti PD 1, destinate pacienților cu biomarkeri specifici.