Hidroelectrica se asociază cu gigantul francez EDF pentru hidrocentralei Tarnița, „o baterie naturală”, proiect-mamut de pe vremea lui Ceaușescu

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) Hidroelectrica a decis avansarea proiectului Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, conform informării transmise de companie.

Acționarii au aprobat astfel primul punct pe ordinea de zi viza aprobarea înființării de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare.

Totodată, a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcționare și guvernanță al societății mixte, constituită în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic de importanță majoră pentru sistemul energetic național, au transmis, marți oficialii companiei.

Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și este lider pe piața furnizării, cu un portofoliu de peste un milion de clienți.

Cât ar costa proiectul și ce condiție au pus francezii pentru asociere

Potrivit documentației pentru fundamentarea deciziei, pentru faza 1 a proiectului, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica și EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate și dezvoltare, înainte de decizia finală de investiție, la 30 milioane euro.

Cele două companii își exprimaseră interesul comun pentru proiectul de la Tarnița, dar francezii de la EDF au condiționat asocierea de garantarea unui ajutor acordat de statul român.

„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”, se arată în documentația citată.

Acțiunea Hidroelectrica, nou maxim istoric

Aceste decizii sunt enumerate printre principalele măsuri ale managementului companiei care au dus, marți, la atingerea unui noi record istoric pe Bursa de Valori București.

Astfel, valoarea acțiunii Hidroelectrica S.A. a atins un nou maxim istoric -138,40 de lei, reprezentând cel mai ridicat nivel de la listarea societății la BVB din data de 12 iulie 2023. La aceasta cotație de preț, capitalizarea Hidroelectrica ajunge la 62,3 miliarde lei.

Potrivit companiei, în perioada 1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026, acțiunea Hidroelectrica a înregistrat o apreciere de aproximativ 14%, evoluție care reflectă interesul constant și în creștere al investitorilor față de strategia de investiții și dezvoltare a companiei, stabilitatea financiară și perspectivele favorabile pe termen mediu și lung.

„Le mulțumesc investitorilor pentru încrederea acordată Hidroelectrica și pentru susținerea constantă a direcției strategice pe care compania o urmează. Evoluția pozitivă a acțiunii reflectă atât performanța Hidroelectrica, cât și încrederea pieței în planul investiții și dezvoltare propus. De la preluarea mandatului de CEO, în septembrie 2025, valoarea acțiunii Hidroelectrica s-a apreciat semnificativ, confirmând că deciziile asumate, proiectele strategice demarate și angajamentul pentru o guvernanță responsabilă și transparentă creează valoare tangibilă atât pentru acționari, cât și pentru sistemul energetic național”, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica.

Astfel, în intervalul menționat (1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026), capitalizarea bursieră a companiei a crescut cu aproximativ 14%, de la 54,7 miliarde lei la 62,3 miliarde lei, poziționând Hidroelectrica drept a doua cea mai mare companie românească din punct de vedere al capitalizării bursiere.

„Această performanță confirmă încrederea pieței de capital în strategia Hidroelectrica, orientată către investiții, dezvoltarea de capacități energetice strategice, consolidarea poziției financiare și asumarea unui rol central în tranziția energetică a României”, au transmis oficialii Hidroelectrica.

Traseul deciziei privind Tarnița

Potențiala colaborare cu compania franceză fusese subiect de discuției în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, din 9 decembrie.

„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei.

La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț.

Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.

Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.

„În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale

În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.

La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.

Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.

În urmă cu mai bine de un an, pe 4 noiembrie, Ministerul Energiei semna un memorandum de înţelegere, document neamgajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

Câteva luni mai târziu, pe 4 august, la scurt timp de la preluarea mandatului de câtre actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au detaliat, la solicitarea Gândul că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.

„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.

„La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august.