Războiul lui Trump cu istoria americană: statui, muzee și parcuri naționale, în vizor

Liderul SUA acuză răspândirea unei „ideologii anti-americane” în muzee, monumente și spații publice și a lansat o serie de măsuri pentru revizuirea modului în care este prezentată istoria SUA în instituțiile culturale și istorice ale țării, relatează Reuters.
Prin mai multe declarații publice și ordine executive semnate după revenirea la Casa Albă, Trump a cerut eliminarea sau modificarea unor expoziții despre sclavie și drepturi civile, precum și restaurarea unor monumente confederate. Măsurile au fost criticate de organizațiile pentru drepturile civile, care au atras atenția asupra unei posibile rescrieri a istoriei recente.
Istoria, sub ordin executiv
În martie 2025, Trump a semnat un ordin executiv care vizează Smithsonian Institution, complexul național de muzee al SUA, solicitând eliminarea a ceea ce administrația descrie drept „ideologie anti-americană” din cadrul muzeelor și programelor educaționale ale instituției.
Același ordin cere Departamentului de Interne să revizuiască modificările aduse în ultimii ani parcurilor naționale, monumentelor și memorialelor federale, despre care Trump afirmă că ar promova o „revizuire falsă a istoriei”.
Expoziții despre sclavie, eliminate sau revizuite
În urma acestor dispoziții, Departamentul de Interne a anunțat că toate panourile explicative din parcurile naționale sunt supuse unei evaluări. Ca urmare, angajați ai National Park Service au eliminat recent o expoziție despre sclavie dintr-un sit istoric din Philadelphia, unde a locuit George Washington. Expoziția menționa faptul că primul președinte al SUA a deținut persoane înrobite.
Autoritățile federale au cerut, de asemenea, îndepărtarea mai multor panouri și expoziții care fac referire la sclavie și la tratamentul aplicat populațiilor native de către coloniștii europeni.
Revenirea statuilor confederate
În paralel, administrația parcurilor naționale a anunțat că va reinstala statuia generalului confederat Albert Pike, care fusese răsturnată în 2020, în timpul protestelor declanșate după moartea lui George Floyd. Numeroase monumente asociate Confederației au fost îndepărtate sau vandalizate atunci, fiind considerate simboluri ale sclaviei și ale rasismului.
Organizațiile pentru drepturile civile susțin că astfel de măsuri subminează recunoașterea unor episoade esențiale din istoria americană. NAACP (Asociația Națională pentru Progresul Persoanelor de Culoare) a declarat că eliminarea poveștilor despre sclavie din muzee și monumente „nu reprezintă neutralitate, ci ștergere”.
Muzeele, sub presiunea Casei Albe
Trump a criticat public rețeaua de muzee a SUA, avertizând că aceasta ar putea fi supusă acelorași măsuri ca universitățile ale căror finanțări au fost puse sub semnul întrebării. Casa Albă a lansat și o revizuire internă a conținutului expozițional, inclusiv a materialelor educaționale și digitale.
Smithsonian, care include 21 de muzee și Grădina Zoologică Națională, a transmis că va coopera cu autoritățile, subliniind însă că este independent în luarea deciziilor, deși este finanțat în principal de Congres.
Trump contestă efectele Legii Drepturilor Civile
Într-un interviu recent, Donald Trump a afirmat că politicile adoptate după Legea Drepturilor Civile din 1964 ar fi afectat populația albă. Organizații precum NAACP și Black Lives Matter, care apără drepturile minorităților și combat discriminarea rasială, au avertizat că aceste poziții pot pregăti terenul pentru anularea unor progrese sociale obținute în ultimele decenii.
Adoptată în 1964, Legea Drepturilor Civile a interzis discriminarea pe criterii de rasă, culoare, religie, sex sau origine națională și punând capăt segregării rasiale în spațiile publice.
