Columbia produce mai multă cocaină ca niciodată. Cum a devenit fenomenul o problemă geopolitică

Columbia își menține poziția de cel mai mare producător mondial de cocaină, responsabilă pentru aproximativ două treimi din oferta globală. De la începutul anului 2014, volumul produs a crescut constant, iar din 2022 aproape s-a dublat. Conform datelor ONU, în prezent circulă mai multă cocaină pe piață decât în orice alt moment al istoriei recente, inclusiv în comparație cu epoca în care cartelurile conduse de Pablo Escobar dominau industria, mai scrie Il Post.

Extinderea și eficiența cultivării

Creșterea este alimentată atât de suprafețe mai mari cultivate cu coca, cât și de o productivitate sporită. În 2024, plantațiile acopereau peste 2.600 de kilometri pătrați, de patru ori mai mult decât în 2012. În același interval, producția anuală a crescut de nouă ori, depășind 3.000 de tone.

Noile soiuri de coca sunt mai rezistente și mai productive, iar densitatea culturilor a crescut spectaculos. Acolo unde în trecut se plantau 12.000 de plante pe suprafață, astăzi se pot cultiva până la 36.000. Acest progres tehnic explică de ce producția a explodat mult mai rapid decât suprafața cultivată.

Deși guvernul columbian, inclusiv președintele Gustavo Petro, contestă parțial estimările ONU, alte date confirmă amploarea fenomenului. Comparativ cu anul 1990, producția actuală ar fi de până la 20 de ori mai mare.

Răspunsul autorităților: intens, dar insuficient

Autoritățile au intensificat operațiunile de combatere a traficului. În 2024 au fost confiscate aproximativ 900 de tone de cocaină, iar de la începutul mandatului lui Petro, peste 2.700 de tone. Forțele de securitate susțin că distrug un laborator de procesare la fiecare 40 de minute.

Cu toate acestea, producția crește mai repede decât capacitatea statului de a o stopa. Fragmentarea grupărilor criminale le face mai greu de eliminat: sunt mai mici, mai flexibile și rapid înlocuite atunci când sunt destructurate.

Narcotraficul rămâne un subiect sensibil în relația dintre Columbia și SUA de peste patru decenii. Washingtonul a investit aproximativ 14 miliarde de dolari în asistență militară și logistică, iar Columbia a fost mult timp principalul aliat al SUA în America de Sud.

Tensiuni diplomatice cu SUA

Recent, președintele Donald Trump a acuzat guvernul de la Bogotá că nu face suficient pentru a opri producția, în timp ce Petro respinge criticiile și invocă recordurile de confiscări. Aceste divergențe riscă să afecteze cooperarea bilaterală într-un moment delicat.

Între 2010 și 2015, producția a scăzut semnificativ datorită fumigațiilor aeriene cu glifosat. Această metodă a fost însă interzisă de Curtea Constituțională columbiană în 2015, din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu.

Eradicarea manuală s-a dovedit periculoasă și ineficientă, lucrătorii fiind adesea atacați de grupările armate. Guvernul Petro s-a concentrat pe destructurarea rețelelor, cu rezultate mixte. În prezent, se analizează reluarea fumigațiilor cu ajutorul dronelor, o încercare de a ocoli restricțiile legale actuale.

Creșterea grupărilor armate

Un alt indicator alarmant este numărul membrilor grupărilor armate ilegale. În iulie 2025, autoritățile estimau aproape 22.000 de membri, cu 45% mai mult decât în 2022 și de aproape trei ori mai mult decât în 2018. Acest lucru semnalează un eșec parțial al programului „Paz Total”, strategia lui Petro de reconciliere națională.

Deși nu mai există carteluri uriașe precum cele din anii ’90, rețelele actuale sunt mai numeroase, dispersate și greu de controlat. Fiecare se ocupă de o verigă specifică: cultivare, procesare, transport sau protecția rutelor.

Controlul zonelor-cheie pentru coca alimentează conflicte armate locale, precum cele din regiunea Catatumbo, unde grupări disidente ale FARC se confruntă cu Armata de Eliberare Națională. Pentru aceste grupuri, cocaina rămâne principala sursă de finanțare.