Incendiile de vegetație scot la iveală rămășițe umane vechi de 6000 de ani

Ken Stewart, director executiv al patrimoniului cultural al primilor locuitori din Millewa Mallee, a declarat că odată cu căldura au apărut eroziunea și furtunile de praf, potrivit ABC.
„Când avem secetă în sezonul uscat, pământul se mișcă”, a spus Stewart. „De aceea, am avut o expunere mare a rămășițelor umane din trecut. Acum, trebuie să ne asigurăm că le protejăm, că sunt acoperite din nou”.
Replantarea copacilor pentru a face solul mai solid era esențială dacă temperaturile continuau să crească în fiecare vară și secetele deveneau mai frecvente, a adăugat el.
„La întoarcerea din Adelaide… am condus prin două furtuni de praf”.
Vechime între 3000 și 6000 de ani
Ken Stewart, un bărbat din tribul Wamba Wamba, a spus că era dificil să se determine vârsta rămășițelor, dar că peisajul era „foarte vechi” în colțul de nord-vest al statului, având o vechime cuprinsă între 3.000 și 6.000 de ani.
„Este foarte greu să faci această determinare, cu excepția cazului în care începi să folosești metode științifice, cum ar fi datarea cu carbon, pe care știu că populația indigenă nu le agreează pentru rămășițele strămoșilor”.
O parcelă cu rămășițe ancestrale a fost descoperită în urma unui incendiu de vegetație în Parcul Național Wyperfeld în ianuarie.
Stewart a spus că celelalte cinci situri se află în zona Millewa Mallee, pe un teren mixt privat și public.
Procedura normală atunci când se găsesc rămășițe este să se contacteze mai întâi medicul legist.
Confirmarea medicului legist
Odată ce medicul legist a luat o decizie și a confirmat că sunt rămășițe ancestrale, grupurile de proprietari tradiționali vor începe procesul de protejare și înregistrare a acestora.
„Nu le atingem, începem să le acoperim, astfel încât să rămână pe teritoriul țării”, a spus el.
„Uneori le împrejmuim, alteori nu. Poate fi [de asemenea] la fel de simplu ca și cum ai pune pământ înapoi acolo, sau [de exemplu] la Lacul Victoria — au folosit o mulțime de saci de nisip pentru a le proteja și a opri eroziunea”.
