Viktor Orban face dezvăluiri: În 1999, Bill Clinton a cerut Ungariei să atace Serbia
În cadrul unei reuniuni a Cercului Civic Digital al Fidesz, care a avut loc la Szombathely în weekend, premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit un episod din timpul primului său mandat, pe care nu l-a mai împărtășit public până în prezent.
Viktor Orban a afirmat că, atunci când războiul din Kosovo s-a intensificat în 1999, în timpul primului său mandat de prim-ministru, președintele american de la acea vreme, Bill Clinton, l-a sunat și a cerut Ungariei să atace Serbia sau „cel puțin să tragă asupra lor din Ungaria prin Voivodina (nordul Serbiei) până la Belgrad”.
Care a fost poziția guvernului Orban în această situația
La momentul respectiv, guvernul Orbán a respins solicitarea fostului președinte american.
„Dacă, la acel moment, am fi avut un prim-ministru care știa doar să spună „Da, domnule”, am fi fost cufundați până peste cap în război”, a spus Orbán, potrivit Telex.hu.
Premierul ungar a mai dezvăluit, în cadrul reuniunii din weekend, că l-a întrebat pe Clinton ce s-ar întâmpla cu cei 300.000 de etnici maghiari care trăiesc în Voivodina dacă solicitarea ar fi pusă în aplicare. Viktor Orban a mai afirmat că a convenit cu Bill Clinton să discute problema personal la summitul NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar americanii nu au mai adus în discuție problema la acel moment.
🕊️ In 1999, President Bill Clinton asked Hungary to get involved and open a new front in the Yugoslav war. Our answer was a clear NO. If it had been yes, our people would have suffered the consequences of conflict. Saying no is possible, if you have the courage to do so. pic.twitter.com/gg1rhv8Ley
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) February 9, 2026
Áron Tábor, expert în SUA și lector la Institutul de Studii Politice și Internaționale al Universității Eötvös Lóránd, a venit cu precizări în urma afirmațiilor făcute de Viktor Orban. Acesta a subliniat faptul că deși inițial existau într-adevăr unele planuri pentru o operațiune terestră a NATO în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ideea nu beneficia de un sprijin politic real și nu există dovezi că Ungaria ar fi trebuit să atace Serbia, notează Telex.hu.
La acea vreme, politicienii europeni discutau despre o posibilă operațiune terestră. Cu toate acestea, potrivit relatărilor presei contemporane, liderii NATO au negat faptul că ar fi planificat o operațiune terestră împotriva Iugoslaviei.