Unde investesc cele mai bogate familii din lume? Iată un indiciu: nu în Inteligența Artificială.

Nici Nvidia, nici Microsoft, nici Google, nici Apple, nici Meta… niciuna dintre așa-numiții„Șapte Magnifici” nu se află încă în centrul real al portofoliilor marilor averi ale planetei.

Potrivit unei analize ample realizate de J.P. Morgan Private Bank pe un eșantion de 333 de birourilor familiale (family offices) din 30 de țări, deși 65% dintre respondenți afirmă că intenționează să acorde prioritate investițiilor în inteligență artificială, această intenție nu se reflectă încă proporțional în portofoliile lor.

Datele sunt elocvente: din patrimoniul net colectiv estimat la 518 miliarde de dolari, administrat de participanții la studiu, aproximativ 70% nu este încă alocat infrastructurilor esențiale pentru dezvoltarea IA, precum centrele de date, capacitatea de calcul, semiconductorii sau rețelele energetice.

Cu alte cuvinte, discursul este înaintea capitalului. În timp ce inteligența artificială domină titlurile, strategiile corporative și evaluările bursiere, o mare parte dintre marile averi familiale mențin o expunere limitată la fundamentele fizice care susțin această revoluție tehnologică. Totuși, raportul consideră că această tendință sugerează că există încă un potențial important pentru ca acest tip de vehicule investiționale familiale să își optimizeze și mai mult portofoliile în aceste domenii-cheie.

Desigur, nu orice investiție este potrivită. „Pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de IA, investitorii trebuie să privească dincolo de marile companii lider și să se concentreze pe facilitatori, cei care impulsionează lanțul de aprovizionare, de la semiconductori și infrastructura energetică până la rețele și sisteme de răcire”, afirmă Christophe Aba, director internațional de Investiții și Consultanță al J.P. Morgan Private Bank.

Un portofoliu tipic

Acțiunile listate rămân nucleul portofoliilor, reprezentând 38,4% din total. Acest lucru confirmă că, în pofida interesului tot mai mare pentru active alternative, expunerea la piețele financiare continuă să fie baza strategiei de investiții, oferind lichiditate și stabilitate.

Foarte aproape se situează investițiile private, care reprezintă deja 30,8%, un procent care arată apetitul tot mai mare al birourilor familiale (family offices) pentru active nelistate, precum imobiliarele, capitalul privat și participațiile directe în companii. Acest segment necesită răbdare, cunoștințe specializate și un orizont pe termen lung, dar permite accesul la oportunități pe care piețele publice nu le oferă și, adesea, cu potențial de randamente superioare.

Venitul fix își păstrează rolul tradițional de ancoră defensivă, cu 14,8% din portofoliu, echilibrând riscul și randamentul. Fondurile speculative reprezintă 4,7%, în timp ce materiile prime și activele tangibile de colecție, precum arta, ocupă doar 1,3%, respectiv 1%.

În mod curios, în ciuda interesului mediatic uriaș și a potențialului disruptiv al activelor digitale, criptomonedele și alte active digitale reprezintă abia 0,4% din portofolii. Acest lucru arată că, deocamdată, marile averi rămân prudente în privința instrumentelor mai volatile și cu risc ridicat, prioritizând stabilitatea și controlul în fața expunerii la tendințe emergente.

Fără îndoială, așa cum subliniază banca, complexitatea tot mai mare a acestor vehicule investiționale, cauzată, de exemplu, de competiția pentru atragerea talentelor și a competențelor specializate, crește costurile operaționale și determină recrutarea de profesioniști din diverse domenii.

În acest sens, costul operațional anual al unui birou familial (family offices) este de 3 milioane de dolari, sumă care ajunge la 6,6 milioane de dolari în cazul celor care administrează peste 1 miliard de dolari în active.

Fantoma celei de-a treia generații

Bunicul o fondează, tatăl o consolidează, nepotul… Evitarea împlinirii acestei „profeții” a afacerii de familie este principala preocupare a marilor birouri familiale (family offices). Planificarea succesiunii rămâne o chestiune esențială: 53% dintre familiile proprietare de afaceri o consideră o prioritate, însă 86% dintre ele nu au un plan clar de succesiune pentru persoanele responsabile de luarea deciziilor-cheie, ceea ce evidențiază o zonă critică ce trebuie îmbunătățită pe măsură ce se apropie tranzițiile generaționale.

Lipsa de claritate în procesul succesoral poate genera tensiuni personale, conflicte strategice și pierderi de valoare care, în cazurile cele mai extreme, obligă la vânzarea sau chiar lichidarea unor afaceri care au dăinuit secole.

„Proprietarii afacerilor de familie sunt foarte conștienți de aceste riscuri interne și iau măsuri active pentru a proteja continuitatea și eficiența birourilor familiale (family offices)”, afirmă Elisa Shevlin Rizzo, director de Consultanță pentru Oficii de Familie în cadrul J.P. Morgan Private Bank.