Guvernul reduce timpul și taxa pentru examinarea investițiilor, durata evaluării de mediu, dar crește amenzile pentru nerespectarea măsurilor împotriva incendiilor
Guvernul pune în consulare publică măsuri simplificate, termene mai scurte pentru obținerea avizelor de către investitori și costuri de administrare mai mici, în proiectul de OUG privind modificarea și completarea unor acte normative, publicat vineri de Cancelaria Prim-Ministrului în consultare publică, așa cum a anunțat printr-un comunicat de presă.
„Domeniile sensibile” ale economiei
Dincolo de măsurile detaliate de Guvern, documentul include și modificări de fond, menite, așa cum se subliniază în preambul, să ofere României mecanisme și o legislație armonizată la nivel european și să corecteze de urgență deficiențele, având în vedere că „lipsa unei intervenții legislative imediate pentru ajustarea cadrului normativ existent este de natură să afecteze capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile ce decurg din aplicarea Regulamentului (UE) 2019/452 și de a participa în mod efectiv la mecanismul european de cooperare, cu riscul apariției unor consecințe negative asupra protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică”.
„Neadoptarea de urgență a prezentelor măsuri poate genera riscuri de neconformare cu dreptul Uniunii Europene și poate afecta credibilitatea României ca stat membru capabil să asigure un mecanism funcțional și eficient de examinare a investițiilor străine directe”, se arată în proiect.
De exemplu, documentul include în premieră conceptul de „domenii sensibile, în care dobândirea de active corporale și/sau necorporale în scopul desfășurării unei activități economice poate afecta securitatea națională ori ordinea publică”, care sunt cuprinse în cinci categorii, cu subcomponentele lor:
- Tehnologii critice și avansate
- Infrastructura critică
- Sectorul farmaceutic
- Sectorul apărării și industria de apărare
- Sectorul agroalimentar.
Un alt aspect important este creșterea pragului de la care sunt analizate investițiile directe, de la 2 la 5 milioane de euro.
De asemenea, Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe – CEISD – pierde „S”-ul din acronim și devine CEID – Comisia pentru examinarea investițiilor directe – dat fiind că analizează inclusiv numai tranzacții între operatori naționali, dacă acestea sunt acoperite de legislația specifică.
Principalele măsuri propuse
Potrivit Cancelariei premierului, proiectul are trei componente importante: consolidarea cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine, reducerea termenelor pentru obținerea unor avize de mediu, precum și pentru apărarea împotriva incendiilor, în condițiile menținerii unor condiții riguroase de protecție a populației.
„Propunerile de modificare au în vedere sprijinirea relansării economice, printr-un set de măsuri orientate către debirocratizare, digitalizare și eficientizarea procedurilor administrative. Proiectul vine în sprijinul mediului de afaceri și răspunde cu soluții concrete la problemele semnalate de investitori și de asociațiile reprezentative, menținând standardele de securitate impuse la nivelul Uniunii Europene. Este nevoie de un echilibru funcțional între necesitatea atragerii investițiilor și obiectivul protejării securității naționale, în acord cu cadrul european privind securitatea economică, iar ceea ce facem prin acest proiect este în această linie”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Consolidarea legislației privind examinarea investițiilor străine
Conform comunicatului transmis, proiectul de Ordonanță de Urgență urmărește crearea unui cadru mai clar, mai predictibil și mai prietenos pentru investiții, care să sprijine relansarea economică și creșterea competitivității României, asigurând, totodată, capacitatea statului de a gestiona eficient riscurile de securitate, în deplină concordanță cu evoluțiile și exigențele cadrului european.
„Facem precizarea că mecanismul de examinare a investițiilor este un instrument obligatoriu la nivelul Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2019/452, care impune tuturor statelor membre să aibă un mecanism național funcțional și să coopereze sistematic cu celelalte state membre și cu Comisia Europeană”, arată Guvernul.
Astfel, procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi complet digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS. Taxa de examinare va fi redusă la jumătate, de la 10.000 de euro, cât este în prezent, la 5.000 de euro. Activitatea se va autofinanța, iar surplusul va fi vărsat la bugetul de stat la sfârșitul anului.
Procedura administrativă va fi simplificată și scurtată. Dacă în prezent durata totală a analizei și a emiterii documentelor de autorizare către investitor este de 125 de zile, acest termen se va reduce la mai mult de jumătate, respectiv la 60 de zile calendaristice, iar termenul de analiză va fi micșorat de la 60 de zile calendaristice la 45 de zile calendaristice.
Numărul de membri cu drept de vot ai Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe va fi redus de la 11, câți sunt în prezent, la 7 membri.
Oficialii Cancelariei amintesc faptul că actualul Guvern a redus indemnizațiile membrilor CEISD și ale experților, respectiv:
Pentru membrii Comisiei, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 15% din indemnizația unui ministru (față de 30%, cât era înainte de modificarea legislativă adoptată de actualul guvern), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.900 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă un membru al Comisiei. Înainte, indemnizația se acorda pentru participarea la fiecare ședință.
Pentru experți, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 12% din indemnizația unui ministru (față de 15%, înainte), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.500 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă sau pregătește un expert. De asemenea, înainte, indemnizația se acorda pentru fiecare ședință.
Termene mai scurte pentru evaluarea impactului asupra mediului
Potrivit Cancelariei, o altă componentă a proiectului de OUG introduce modificări prin aplicarea cărora se va obține o reducere de 40 de zile a timpului maxim alocat pentru luarea deciziei în cadrul celor două etape din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv etapa de evaluare inițială și etapa de încadrare.
Proiectul introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, respectiv:
- Termenul de maxim 15 zile pentru parcurgerea etapei de analiză inițială se reduce la 10 zile;
- Termenul de 20 de zile pentru autoritățile care fac parte din Comisia de Analiză Tehnică pentru analiza memoriului de prezentare, transmis de titular în vederea parcurgerii etapei de încadrare, pentru formularea unui punct de vedere, se reduce 15 zile;
- Termenul de maximum 90 de zile pentru luarea unei decizii în etapa de încadrare se reduce la 60 de zile.
„Proiectul consolidează și procesul de digitalizare în domeniul protecției mediului, prin dezvoltarea unui nou sistem informatic național pentru evidența și raportarea datelor și informațiilor de mediu. Platforma va permite transmiterea electronică a documentațiilor, urmărirea în timp real a stadiului procedurilor și o gestionare mai eficientă și transparentă a fluxurilor administrative. Noul sistem va contribui la reducerea birocrației, la creșterea trasabilității deciziilor și la îmbunătățirea calității datelor de mediu, în beneficiul operatorilor economici, al autorităților și al publicului”, arată oficialii de la Palatul Victoria.
Măsuri mai clare și mai ferme pentru apărarea împotriva incendiilor
Un capitol important al proiectului se referă la introducerea unor măsuri mai clare, simplificate, dar de introducere a responsabilităților mai ferme privind securitatea la incendii, în contextul în care, în România, incendiul este cel mai frecvent tip de risc care poate genera situații de urgență cu consecințe grave asupra populației, având în vedere faptul că funcționarea unor construcții sau amenajări cu încălcarea gravă a cerinței„securitate la incendiu”, poate avea consecințe deosebit de grave mai ales în cazul clădirilor civile, cu aglomerări de persoane, în care prezența este una pasageră.
În preambulul proiectului de OUG se face referire la tragediile recente, în care zeci de români și-au pierdut viața sau au fost răniți, respectiv „explozia de la depozitul de GPL din localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, în care 2 persoane au decedat și alte 56 au fost rănite, incendiul produs la unitatea turistică Ferma Dacilor din localitatea Tohani, județul Prahova, în care 8 persoane și-au pierdut viața și incendiul produs în data de 30.09.2025 la o unitate turistică de cazare din județul Prahova în care 2 persoane au decedat”.
Astfel, în privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 de zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.
De asemenea, arată inițiatorii, dacă în prezent nu există nicio consecință reală pentru întârzieri și nici indicatori de performanță, actul normativ propune indicatori de performanță stabiliți la nivel național în mod unitar, răspunderea directă a inspectorului-șef pentru nerespectarea termenelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și arată că întârzierea în soluționarea cererilor/nerespectarea termenelor este abatere disciplinară și se poate ajunge până la trecerea în rezervă.
Un alt aspect important îl reprezintă digitalizarea. Proiectul de OUG prevede, în locul depunerii cererilor și a documentațiilor eminamente în format letric, ca depunerea să fie exclusiv electronică, documentația să fie stocată digital și, totodată, oferă posibilitatea de redistribuire a dosarelor între inspectorate pentru respectarea termenelor.
O altă noutate introdusă este aceea că IGSU va certifica proiectele-tip repetitive prin eliberarea unui acord central, iar inspectoratele județene vor aplica acordul central. Astfel va exista coerență națională prin uniformizarea deciziei și nu va mai exista situația în care același tip de proiect este avizat de zeci de ori în județe diferite, uneori cu soluții contradictorii.
Pentru situațiile în care autorizația deja există și apar diverse defecțiuni, caz în care se ajungea la pierderea automată a autorizației și închiderea imediată, chiar și pentru probleme tehnice minore, actul normativ propune suspendare temporară a autorizației, nu anulare automată, și termene clare de remediere: până la 30 zile (extensibil justificat) și ridicare rapidă a suspendării după remediere (max. 5 zile). Astfel, se evită închiderile abuzive și se menține siguranța în exploatare fără distrugerea activității economice.
„Cât privește sancțiunile, se trece de la amenzi necorelate cu gravitatea faptelor și avertismentul aplicat frecvent, ceea ce conduce la un slab efect preventiv, la amenzi crescute (până la 100.000 lei), oprirea funcționării pentru încălcări grave, fără avertisment la fapte grave și încadrarea în categoria contravențiilor penale pentru reluarea activității fără drept”, arată oficialii Cancelariei premierului.
Proiectul de act normativ se află în consultare publică, iar după parcurgerea acestei proceduri va fi transmis spre analiză și avizare interinstituțională, înainte de adoptarea de către Guvern.