CCR este așteptată astăzi să ia o decizie pe reforma pensiilor speciale ale magistraților
Ședința Curții Constituționale începe astăzi, la ora 11.00.
În ultima ședință pe acest controversat subiect, 8 din cei 9 judecători au decis să amâne luarea unei decizii pentru a analiza dacă proiectul Guvernului Bolojan poate fi trimis spre analiza Curții Europene de Justiție (CJUE), așa cum a cerut Curtea Supremă de Justiție, sub forma unei întrebări preliminare.
Imagine cu sigla Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la finalul sedintei publice/ ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților din România
ÎCCJ a sesizat CCR cu solicitarea ca aceasta să trimită întrebări preliminare la CJUE, pentru a clarifica dacă noile reglementări privind pensiile speciale ale magistraților respectă dreptul Uniunii Europene.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat pe situații similare și în cazurile Poloniei, Ungariei și chiar și în cazuri punctuale ridicate de magistrați români.
Magistrații români cred că sunt discriminați de Ilie Bolojan
Ilustratie foto, cartea Constitutia Romaniei, in sala in care au loc sedintele de plen ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.
Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).
Contrar celor susținute de inițiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispozițiile ce vizează condițiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).
Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților pe care insistă Guvernul Bolojan
Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functie a unor membri ai Curtii Constitutionale, la Palatul Cotroceni, duminica, 13 iulie 2025. In imagine: Elena Simina Tanasescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochina, Laura Iulia Scantei si Dimitrie Bogdan Licu. ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAXFOTO
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei stau ani buni cu deciziile de pensionare în buzunar, pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanțe sau parchete.
În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, Bolojan a modificat următoarele:
- cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – de la 80% la 70% din ultimul salariu net
- cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
- perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
- în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
- magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”
Nicușor Dan: „Este o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme”
Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European de săptămânile trecute. Șeful statului s-a arătat deranjat de tergiversări.
„Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan.
El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul.
„Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan.
„Este neplăcut că a existat această tergiversare. Mai ales că este un proiect de lege cu o modificare relativ minoră care vine din vara acestui an. Deci nu erau așa de multe lucruri de cercetat la ea. Faptul că au fost toate aceste amânări succesive, nu cred că a făcut bine nici Curții, nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general.
Dincolo de această întârziere, evident că mi-aș dori ca proiectul să treacă și lucrurile să fie puse în practică”, a spus șeful statului.
Președintele Dan a evitat să se antepronunțe pe subiect având în vedere că mâine este așteptată decizia CCR, dar susține că opiniile juridice contrare Guvernului Bolojan sunt legitime:
„Dincolo de asta, orice fel de opinie juridică care să fie în contradicție cu alte opinii juridice, în cazul acesta a Guvernului, a coaliției, este legitim să existe. Nu trebuie să ne mire, să ne surprindă. Numai că momentul în care decizia aceasta a fost luată, trebuia să fie mult, mult mai devreme.
Dreptul nu este o știință 100% exactă. Există chestiuni din viața reală, există interpretări care pot să fie diferite. A existat bună credință din partea Guvernului, dacă se va întâmpla să se constate că o anumită parte din textul propus de guvern să nu fie constituțional, asta nu înseamnă nici reaua credință a Guvernului, nici a Curții Constituționale.
Numai că tot procesul acesta trebuia finalizat de multă vreme, ca să știm unde suntem”.
Mâine, CCR este așteptată să ia o decizie pe reforma pensiilor magistraților, după 5 amânări succesive. Judecătorii constituționali vor decide dacă sesizează CJUE pe temă cu o întrebare preliminară, așa cum a cerut Curtea Supremă, sau dacă votează asupra constituționalității proiectului propus de Guvernul Ilie Bolojan.
Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: „Este foarte probabil ca România să piardă bani”
Amânările și dezbaterile prelungite de la CCR în privința pensiilor de serviciu ale magistraților duc la riscul ca România să piardă bani importanți. Deși nu poate să anticipeze ce se va întâmpla mâine (18 februarie) la CCR în privința pensiilor magistraților, Bolojan crede că România riscă să piardp o sumă uriașă de bani. Este declarația premierului făcută, aseară, la TVR.
Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării.
Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid.
Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor:
„Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul.
„Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu”
El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.”
În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică:
„Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta.
Riscul major: pierderea a 231 milioane euro
Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase:
„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.”
Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”