Proiectul de OUG pentru „reforma în administrație”: tăieri de posturi, plafonări și excepții pentru Educație, Sănătate și Apărare

Potrivit proiectului, în administrația publică locală este vizată o scădere a personalului, iar pentru administrația centrală este prevăzută o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, urmând ca măsurile să fie aplicate în 2026. În același timp, proiectul introduce excepții de la reducerile de personal pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, precum și pentru domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, cu mecanisme compensatorii.

Tăieri la nivel local și termene de reorganizare

În zona administrației locale, proiectul operează cu reducerea plafoanelor de posturi, cu termene pentru comunicarea noilor limite de personal și pentru adoptarea hotărârilor de reorganizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT). Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului și al consiliilor județene, precum și a instituțiilor publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, ar urma să fie finalizată până cel târziu la 1 iulie 2026.

Prefecturi: reducere de posturi, cu excepții

Pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului, proiectul prevede reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, cu excepția structurilor de pașapoarte și de permise/înmatriculări. Documentul stabilește și calendarul de reorganizare, cu termen limită tot 1 iulie 2026.

Peste 6.100 de posturi de consilieri, eliminate

Proiectul propune diminuarea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală, în funcție de nivel și de mărimea UAT-urilor. Conform estimărilor din nota de fundamentare citată în prezentarea publică a proiectului, măsura ar duce la eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri, dintr-un total de 10.126, cu o economie anuală estimată la 362,63 milioane lei.

Normă mai strictă pentru poliția locală

Documentul redimensionează numărul de posturi din poliția locală în funcție de populație, cu o normă de un post la 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare, respectiv un post la 6.500 de locuitori pentru județe și municipiul București. De asemenea, UAT-urile cu sub 4.500 de locuitori nu ar putea înființa poliție locală decât dacă își acoperă integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii, cu un plafon de maximum trei polițiști locali.

Plafonări salariale și reducerea consiliilor de administrație

Proiectul include plafonarea salariului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, precum și limitarea unor salarii în instituții din subordinea MDLPA prin grile de salarizare. Totodată, sunt propuse reduceri ale numărului de membri în consiliile de administrație: la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (de la 9 la 5) și la Agenția Națională pentru Locuințe (la 5 membri).

Cheltuieli de personal în administrația centrală și excepțiile

Pentru administrația centrală, proiectul prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, cu termene de aprobare și implementare în 2026. În cazul instituțiilor din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, textul prevede compensarea reducerii prin efectele unei reforme a pensiilor militare de stat.

Când ar urma să fie aprobată creșterea vârstei de pensionare la militari

Proiectul stipulează că, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea Legii nr. 223/2015, în vederea creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale la data adoptării actului normativ.

Impact bugetar și context

Conform estimărilor prezentate în nota de fundamentare, economiile bugetare ar fi de 1,64 miliarde lei în acest an și de peste 3,07 miliarde lei în perioada 2027–2030, în condițiile în care România și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031, prin reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB.

Proiectul de OUG se află în consultare publică.