Două mari mituri despre Brâncuși, făcute praf chiar de ziua Maestrului

Este ziua lui Brâncuși – 150 de ani de la nașterea Maestrului – și se cuvine să-l cinstim cum se cuvine. O metodă ar fi aceasta: încercând să demontăm miturile care-l înconjoară.
Prin urmare, nu!
În 1904 Brâncuși nu s-a dus pe jos până la Paris!
Nu a făcut deci, pe jos 2000 de km și nu, nu a fost o aventură în sine!
Mitul este distrus bucată cu bucată de scriitorul și jurnalistul Dan Alexe într-un text postat pe rețeaua LinkedIn.
„Brâncuși știa foarte bine să se pună în scenă”
„E fals, desigur, Brâncuși a făcut mare parte din traseu cu trenul, dar asta arată cum știa el sa creeze o legendă în jurul lui. Că știa foarte bine să se pună în scenă s-a văzut la Paris, unde el a început de altfel să se fotografieze îmbrăcat ca un pelerin, sau un preot, sau spălător de vase etc., înainte de a învăța singur să fotografieze, după ce luase câteva indicații de la Man Ray”, scrie Dan Alexe.
Dan Alexe care, mai mult decât atât, invocă, spre argument, orarul trenurilor din 1904 – „Orient Express avea cursă zilnică, făcea exact 24 de ore între Viena și Paris. Douăzeci și patru de ore, nu un an.
Mersul pe jos un an de zile nu e pentru săraci
Alt argument: sărăcia! Pentru un sărac, mersul pe jos, timp de un an de zile nu e câtuși de puțin un efort care nu costă, ci costă mai mult decât dacă ai merge cu trenul.
Din ciclul „sunt prea sărac să-mi permit lucruri ieftine”, Dan Alexe argumentează economic că e mai scump să mergi pe jos un an întreg decât să mergi cu trenul o zi sau două.
„Ca să nu mai zic că pentru sărăntoc nici nu-i economic să meargă pe jos, căci o să-l coste nesfârșit mai mult (fără a mai vorbi de anul pierdut). În loc să găsească de mâncare de vreo trei-patru ori, în alea 3-4 zile cât ar pândi prin gări un tren fără să plătească, un an pe jos înseamnă că artistul hămesit trebuie să mănânce de 365 de ori”.
Aia cu „V-am lăsat săraci….” nu e adevărată!
Nici vorba aia celebră, atribuită lui, nu este reală: „V-am lăsat săraci și proști, vă găsesc și mai săraci, și mai proști!”.
„Dar, ce să-i faci, e mai romantic să ți-l imaginezi desculț prin praf, cu tălpile fisurate în crevase adânci și pe umăr o bocceluță cu un ciocan și un măr, gândindu-se cât de proști sunt ăia lăsați acasă… Dar, la fel, Brâncuși nu le-a spus niciodată românilor: „V-am lăsat săraci şi proşti, vă găsesc şi mai săraci, şi mai proşti!”
Nimeni n-a indicat vreodată sursa citatului apocrif.
Doar vă place să preluați asta la infinit, acela fiind un citat pentru pompoșii care cred că autoderiziunea înseamnă să-ți spui prost, chicotind în spate că de fapt nu ești. (Cam ca în citatul similar al lui Țuțea.)”, scrie Dan Alexe.
