Macron actualizează doctrina nucleară a Franței. Ce înseamnă pentru securitatea europeană
Parisul va exclude explicit ideea unui control nuclear european comun, dar va clarifica ce poate oferi Franța statelor europene îngrijorate de fiabilitatea umbrelei nucleare americane sub administrația președintelui Donald Trump.
Franța și Marea Britanie sunt singurele puteri nucleare din Europa, însă majoritatea statelor europene se bazează pe Statele Unite pentru descurajarea nucleară, un pilon esențial al securității transatlantice de zeci de ani. Relațiile tensionate dintre Washington și aliații săi, precum și apropierea SUA de Rusia în contextul războiului din Ucraina, au amplificat temerile europene.
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat deschiderea unor discuții cu Franța privind un posibil rol nuclear european. Macron a descris această abordare drept una „holistică”, care să includă atât apărarea nucleară, cât și cea convențională.
Totuși, oficiali europeni ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Franței de a-și extinde umbrela nucleară asupra întregului continent. Printre principalele preocupări se numără costurile, controlul deciziei de lansare și riscul ca investițiile nucleare să diminueze fondurile destinate apărării convenționale.
Franța alocă aproximativ 5,6 miliarde de euro anual pentru întreținerea arsenalului său de circa 290 de focoase nucleare, al patrulea ca mărime din lume.
Relația cu NATO și SUA
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că renunțarea la umbrela nucleară americană ar priva Europa de „garantul suprem al libertății sale”. În prezent, Statele Unite mențin aproximativ 100 de bombe nucleare pe teritoriul unor state europene, în cadrul doctrinei de „nuclear sharing”.
Oficialii francezi subliniază însă că Parisul nu intenționează să înlocuiască rolul SUA sau să concureze cu NATO.
Potrivit analistului Etienne Marcuz, doctrina nucleară franceză vizează descurajarea prin capacitatea de a provoca „daune inacceptabile” adversarilor, necesitând un număr mai redus de focoase.
Un principiu fundamental rămâne neschimbat: doar președintele Franței poate ordona utilizarea armelor nucleare. De asemenea, Parisul insistă asupra „ambiguității strategice” privind circumstanțele unei eventuale utilizări, aspect care nu oferă tuturor partenerilor europeni un sentiment de siguranță deplină.
Actualizarea doctrinei vine pe fondul intensificării retoricii nucleare a Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Macron va susține discursul la baza de submarine nucleare din Bretania, reafirmând ideea că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană, însă fără a ceda controlul suveran asupra descurajării nucleare.