Dan Barna: România e tot mai puternică pe flancul estic, dar riscă să piardă bani europeni dacă proiectele întârzie

Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.

Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important.

România, prioritate pe flancul estic

„Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta.

În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.

Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important:

„Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.

Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm”

Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică.

„Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”.

Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic.

Tranziția verde și Valea Jiului

Barna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

„Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului.

El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne:

„Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”.

Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”.

Banii trebuie să ajungă la comunități

Eurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar.

„România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el.

În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase:

„În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”.

Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor.

„În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”.

USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeni

Un alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene.

Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative:

„Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”.

„Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna.

Mai multă putere pentru autoritățile locale

Dan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene.

„Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.