Orbán: Europa se pregătește pentru o economie de război, Ungaria trebuie să rămână pe drumul păcii

Potrivit lui Viktor Orbán, întrebarea cheie pentru continent este dacă Europa va rămâne o economie a păcii sau va trece la o economie de război, iar strategia Ungariei este să reziste acestei schimbări și să își protejeze propriul model economic, scrie Budapest Times.

La începutul discursului său, acesta a avertizat publicul că multe dintre scenariile economice discutate anterior în cadrul conferinței presupun condiții stabile care s-ar putea să nu se materializeze.

„Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán.

Pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, Orbán a susținut că liderii din Europa de Vest sunt din ce în ce mai concentrați pe creșterea cheltuielilor militare și pe pregătiri economice pentru război, mai degrabă decât pe strategii de dezvoltare.

„Acolo unde stau eu și muncesc, de la cancelarul german până la președintele francez, tot ce discutăm este cum să transformăm economia europeană într-o economie de război în următorii patru ani”, a spus el.

Impactul economic al războiului din Ucraina

El a afirmat că ultimii patru ani au arătat deja impactul economic al războiului din Ucraina. În timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 1% pe an, Statele Unite au înregistrat o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%. În aceeași perioadă, Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie, iar ponderea sa în economia globală a scăzut.

Potrivit lui Orbán, politica energetică a jucat, de asemenea, un rol central în încetinirea economiei europene. El a susținut că renunțarea la energia din Rusia a crescut semnificativ costurile pentru economiile europene.

„Europenii plătesc de trei sau patru ori mai mult pentru energie decât americanii sau chinezii”, a spus el, adăugând că, de la începutul războiului, continentul a cheltuit cu aproximativ 1.8 trilioane de euro mai mult pe energie decât ar fi făcut-o în alte condiții.

Orbán a criticat și amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina. Țările europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev, iar alte pachete sunt în discuție.

„Se împrumută pentru a trimite bani Ucrainei. În realitate, trimit viitorul copiilor și nepoților lor”, a spus el.

În contrast, premierul a subliniat că Ungaria a ales un drum diferit. În loc să finanțeze efortul de război, guvernul ar fi direcționat resursele către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii, companii și dezvoltarea sectorului energetic. El a menționat măsuri precum extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, care alocă fonduri importante economiei ungare.

„Strategia noastră este opusă. Vom rămâne în afara războiului și vom rămâne în afara finanțării lui”, a spus Orbán.

Cele trei mari probleme ale Ungariei

Mai mult, premierul a numit trei probleme decisive care vor modela viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică a țării și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește energia, el a subliniat că Ungaria intenționează să mențină surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci, în cuvintele sale, „pur și simplu ar restrânge opțiunile”.

Acesta a avertizat și că o eventuală aderare a Ucrainei la UE ar putea schimba radical finanțele Uniunii, în special în domeniul agriculturii și al fondurilor de coeziune. De asemenea, el susține că propunerile actuale ar redirecționa o mare parte din bugetul UE către Ucraina, ceea ce ar putea afecta semnificativ resursele de dezvoltare ale statelor membre.

Rezumatând strategia Ungariei pentru anii următori, Orbán a prezentat mai multe priorități clare.

„Nu trebuie să permitem să fim atrași într-un război, nu trebuie să trimitem banii poporului ungar în Ucraina și trebuie să ne păstrăm accesul la energie la prețuri accesibile.”

Dacă Ungaria va reuși să mențină această direcție, a concluzionat premierul, țara va putea urmări planurile de creștere și ambițiile economice discutate la conferință.

„Dacă vom reuși în aceste bătălii, atunci planurile de dezvoltare despre care ați auzit astăzi pot deveni cu adevărat realitate”, a spus el.