Aproape o treime dintre americani cred că lumea se va sfârși în timpul vieții lor

Rezultatele sunt aproape șocante: aproape o treime dintre oamenii care locuiesc în SUA și Canada cred că lumea se va sfârși în timpul vieții lor.
Conform noilor cercetări publicate în Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială acest lucru ar putea afecta modul în care acești oameni percep provocările cu care se confruntă societatea, deși acest lucru depinde foarte mult de tipul de apocalipsă pe care și-l imaginează individul.
De-a lungul istoriei, au existat o mulțime de oameni care au crezut că trăiesc sfârșitul lumii. Însă pentru un număr semnificativ de oameni care trăiesc în SUA, asta nu mai pare o posibilitate îndepărtată: o treime dintre respondenți cred că lumea se va sfârși înaintea lor.
„Credința în sfârșitul lumii este surprinzător de răspândită în America de Nord și influențează semnificativ modul în care oamenii interpretează și răspund la cele mai presante amenințări cu care se confruntă omenirea”, a declarat într-un comunicat Dr. Matthew I. Billet, autorul principal al studiului .
În noul studiu, echipa de cercetători a fost interesată de modul în care aceste convingeri ar putea modela reacțiile oamenilor la amenințările reale din lume, de la criza climatică până la posibilitatea unui conflict nuclear.
Cercetătorii de la Universitatea din Columbia Britanică au chestionat 3.400 de persoane, adresându-le o serie de întrebări menite să le măsoare atitudinea față de risc. Mai exact, au analizat percepția riscului, sau cât de mare este percepția lor asupra unei amenințări, de exemplu, criza climatică , toleranța la risc sau cât de pregătiți sunt să tolereze riscul în ciuda posibilelor impacturi negative, și sprijinul lor pentru „acțiuni extreme” pentru a evita riscul.
„Acțiunile extreme au constat în alocarea a 10% din PIB-ul SUA pentru acest risc, instituirea legii marțiale și răsturnarea completă a guvernului actual și a ordinii sociale”, explică publicația.
Tinerii, mai predispuși să creadă că se va sfârși lumea pe vremea lor
Pe lângă acestea, participanților li s-au adresat o serie de întrebări demografice, inclusiv factori precum orientarea politică și religiozitatea. Echipa a descoperit câteva diferențe interesante.
Deși 28,9% dintre participanți au fost de acord că lumea se va sfârși în timpul vieții lor, această convingere a avut tendința de a scădea odată cu vârsta, tinerii fiind mai predispuși să aibă această viziune asupra lumii.
Analizând mai amănunțit datele, echipa a descoperit că au existat excepții: convingerile despre sfârșitul lumii nu au scăzut pe măsură ce protestanții evanghelici au îmbătrânit și ar putea chiar crește ușor în rândul participanților musulmani.
„Alte variabile demografice au fost predictori mai puțin consecvenți ai credințelor despre sfârșitul lumii”, adaugă studiul.
„Doar 6% din răspunsuri sunt explicate de statutul socio-economic și orientarea politică, și mai puțin de 2% de etnie și sex“.
Echipa a descoperit că reacția oamenilor la amenințare depindea de cauză: și anume dacă oamenii erau cei care o provocau.
Cei care credeau că apocalipsa se va datora forțelor divine erau mai puțin predispuși să susțină acțiuni extreme.
Per total, echipa a descoperit că cinci factori cheie definesc modul în care oamenii gândesc și acționează.
Aceștia au fost:
- cât de aproape era amenințarea percepută
- dacă credeau că oamenii sunt responsabili pentru ea
- dacă credeau că forțele divine sau supranaturale sunt responsabile pentru ea
- câtă influență ar putea avea personal asupra rezultatului
- și dacă rezultatul final va fi pozitiv sau negativ
Specialiștii spun că înțelegerea acestor viziuni despre lume este vitală pentru factorii de decizie politică.
„Indiferent dacă o anumită narațiune apocaliptică este sau nu corectă, aceasta are totuși consecințe asupra modului în care populațiile se confruntă cu riscuri concrete”, a adăugat Billet, autorul studiului.
„Dacă vrem să construim un consens în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice, siguranța inteligenței artificiale sau pregătirea pentru pandemie, trebuie să înțelegem cum interpretează diferite comunități aceste amenințări prin propriile lentile culturale. Într-o lume care se confruntă cu riscuri catastrofale reale, această înțelegere nu a fost niciodată mai importantă”, spune el.
