Războiul interceptoarelor: cât de aproape sunt Israelul și SUA de epuizarea apărării aeriene
Atât Israelul, cât și Statele Unite folosesc pe scară largă aceste interceptoare pentru a contracara fluxul constant de rachete, drone și proiectile lansate de Iran și Hezbollah. Potrivit experților, citați de Times of Israel, acest tip de conflict, dominat de atacuri aeriene repetate, duce inevitabil la epuizarea stocurilor, chiar și în cazul unor sisteme de apărare avansate.
Israel: Ne-am pregătit pentru un conflict de durată
Oficialii israelieni resping însă ideea unei crize imediate. Armata susține că a anticipat un conflict de durată și că monitorizează permanent nivelul stocurilor. „Ne-am pregătit pentru un conflict de durată. Monitorizăm situația în permanență”, a declarat un oficial militar israelian, adăugând că armata nu se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare.
Dimensiunea reală a rezervelor rămâne însă clasificată din motive de securitate.
Stocuri „critic de scăzute”
Discuțiile despre o posibilă penurie au fost alimentate de un raport al site-ului american de știri Semafor, care cita oficiali americani potrivit cărora Israelul ar fi informat Washingtonul că nivelul interceptoarelor pentru rachete balistice este „critic de scăzut”. În paralel, guvernul israelian a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de șekeli, echivalentul a 826 de milioane de dolari, pentru achiziții urgente în domeniul apărării.
SUA: rezervele de interceptoare, tot mai solicitate
Informații apărute în presa americană indică faptul că și stocurile SUA sunt supuse unei presiuni semnificative. În timpul conflictului din iunie 2025, forțele americane ar fi lansat între 100 și 150 de interceptoare THAAD, fiecare evaluat la aproximativ 12,7 milioane de dolari, consumând astfel aproape un sfert din stocul disponibil. Sistemul american de apărare antirachetă THAAD este conceput pentru a intercepta rachete balistice la mare altitudine, inclusiv în afara atmosferei.
Și Washingtonul accelerează eforturile de creștere a producției de muniții, prin intermediul Munitions Acceleration Council, un organism creat de Pentagon pentru a grăbi producția de armament și reconstituirea stocurilor, în încercarea de a adapta industria de apărare la ritmul conflictelor moderne.
Cheia apărării Israelului
Experții în apărare subliniază că rachetele interceptoare reprezintă elementul central al strategiei defensive a Israelului. „Cred că numărul rachetelor interceptoare a fost un element luat în considerare atât de SUA, cât și de Israel. Planurile operaționale au ținut cont de durata conflictului și de capacitatea nu doar de a intercepta rachete, ci și de a preveni atacurile”, a declarat Tal Inbar, expert în politici de aviație și sisteme de rachete.
Sistemele pe mai multe niveluri, precum Arrow 3, Iron Dome sau David’s Sling, sunt concepute pentru a intercepta rachetele în zbor, înainte ca acestea să lovească țintele. Fără acestea, sutele de rachete lansate de la începutul războiului ar fi provocat distrugeri pe scară largă în Israel.
Rachetele balistice, greu de neutralizat
Interceptarea rachetelor balistice rămâne însă o provocare tehnică majoră. „Pentru a preveni daune colaterale sau efectele unei interceptări ratate, racheta trebuie interceptată la distanță mare de țintă”, a explicat Yehoshua Kalisky, cercetător la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv. Acestea pot lansa momeli sau submuniții și urmează traiectorii greu de anticipat, ceea ce obligă la interceptări la mare distanță, inclusiv în afara atmosferei.
În multe cazuri, o singură rachetă necesită mai multe interceptoare pentru a fi neutralizată.
Scumpe și greu de produs
Costurile și timpii de producție accentuează presiunea asupra stocurilor. Un interceptor Arrow 3 costă între 2 și 3 milioane de dolari și poate necesita luni pentru a fi produs, în timp ce un interceptor THAAD ajunge la aproximativ 12,7 milioane de dolari.
Schimbare de tactică, spun eperții
În paralel, Iranul și-a adaptat tactica, reducând dimensiunea atacurilor, dar crescând frecvența acestora. „Am observat că intensitatea atacurilor Iranului a scăzut semnificativ, pe măsură ce au trecut de la încercarea de a lansa atacuri de amploare la pregătirea pentru un război mai lung”, a declarat Ari Cicurel, director adjunct pentru politică externă la Institutul Evreiesc pentru Afaceri de Securitate Națională din SUA, adăugând că Iranul „lansează mai puține rachete în fiecare atac, dar mai multe atacuri pe parcursul zilei”.
Războiul, o cursă a interceptărilor
Războiul este descris de analiști drept o cursă între capacitatea Israelului și a SUA de a intercepta atacurile și eforturile Iranului de a-și menține presiunea asupra apărării aeriene. „În orice război, stocurile se epuizează”, a subliniat Ari Cicurel, subliniind că interceptoarele devin una dintre resursele critice ale conflictului.