Studiu: ADHD și autismul, frecvent prezentate eronat pe rețelele sociale
Cercetătorii au spus că rezultatele lor arată o „nevoie clară de acțiune” pentru a distribui mai multe informații de calitate pe rețelele sociale și pentru „consolidarea moderării conținutului”.
Dezinformare pe rețelele sociale
Cercetători de la Universitatea East Anglia (UEA) și de la Norfolk and Suffolk NHS Foundation Trust au analizat cât de corecte sunt informațiile despre sănătatea mintală și neurodivergență de pe rețelele sociale. Ei au revizuit studiile existente despre conținut publicat pe YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X.
În total, au fost incluse 27 de studii, care au analizat 5.057 de postări din social media.
Potrivit autorilor, rata dezinformării a variat de la 0% în cazul videoclipurilor despre anxietate și depresie de pe YouTube Kids până la 56,9% pentru videoclipurile despre claustrofobie de pe YouTube, conform datelor publicate în The Journal of Social Media Research.
Cercetătorii au subliniat că nivelul dezinformării a fost „în mod constant mai ridicat pe TikTok decât pe alte platforme”.
YouTube Kids a fost singura platformă fără dezinformare pe anumite teme, „probabil datorită implementării unei moderări mai stricte a conținutului și prioritizării materialelor prietenoase pentru copii”, au explicat autorii.
„Când am analizat în detaliu conținutul de pe TikTok, studiile au arătat că 52% dintre videoclipurile despre ADHD și 41% dintre cele despre autism erau inexacte. Prin comparație, YouTube avea în medie 22% dezinformare, iar Facebook puțin sub 15%”, a declarat dr. Alice Carter, de la UEA.
Rolul rețelelor sociale în informarea tinerilor
Echipa de cercetare a constatat că postările despre ADHD și autism au mai multe șanse să conțină informații greșite decât cele despre alte subiecte de sănătate mintală.
„Informațiile despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale sunt importante, deoarece mulți tineri apelează acum la aceste platforme pentru a-și înțelege simptomele și posibilele diagnostice. Conținutul de pe TikTok a fost asociat cu o creștere a numărului de tineri care cred că ar putea avea afecțiuni de sănătate mintală sau de neurodezvoltare. Deși această autoevaluare poate fi un punct de plecare util, este important ca aceste întrebări să ducă la o evaluare clinică adecvată realizată de un specialist. Pe lângă faptul că poate duce la interpretări greșite ale unor afecțiuni serioase și la patologizarea unor comportamente obișnuite, dezinformarea poate întârzia diagnosticul pentru persoanele care chiar au nevoie de ajutor”, a declarat dr. Eleanor Chatburn, de la Norwich Medical School din cadrul UEA.
Un purtător de cuvânt al TikTok a declarat că este un studiu defectuos, care se bazează pe cercetări învechite despre mai multe platforme.