Bilanțul Curții Supreme de Justiție: peste 18.600 de cauze în 2025, o medie de 944 de dosare rulate pe judecător la Secția de Contencios. La Secția penală, complexitate ridicată

Două concluzii cheie reies din datele de bilanț ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2025, susține instanța supremă:

• Un model jurisdicțional atipic în arhitectura instanțelor supreme europene, dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale
• Mai multă eficiență, aceleași exigențe, complexitate ridicată și direcții strategice clare pentru consolidarea justiției

2025: Peste 18.600 de dosare, peste 14.200 soluționate

„În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25 %, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme.

Bilanțul relevă însă și o realitate esențială: activitatea instanței supreme nu poate fi măsurată doar prin numărul de dosare”, arată ÎCCJ.

Secția penală și cea de contencios – cele mai complexe cauze

„În anul 2025, distribuția complexității totale a cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.

Această diferență se reflectă și în încărcătura pe secții.

La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate”, spune instituția.

Secția penală – în medie 366 de dosare rulate pe un judecător

„În schimb, la Secția penală, fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate, ceea ce arată că dificultatea activității este aici cea mai ridicată.

Și secțiile civile au funcționat sub o solicitare profesională semnificativă. La Secția I civilă, încărcătura medie a fost de 558 de dosare rulate și 433 de cauze soluționate/judecător, la care s-au adăugat 3.511 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii.

La Secția a II-a civilă, încărcătura a fost de până la 400 de dosare rulate și 292 de cauze soluționate/judecător, alături de 3.630 de participări în completurile pentru hotărâri prealabile şi recursuri în interesul legii”, susține ÎCCJ în nota de bilanț.

Volum record de HP ( dezlegarea unor chestiuni de drept)

Judecătorii ÎCCJ au avut de gestionat în 2025 un volum record de HP. Având în vedere că respectivul complet are în compunere 19 judecători, datele de bilanț ale ÎCCJ arată o medie de 3 HP pe zi, de judecător.

„Un alt indicator relevant îl reprezintă activitatea mecanismelor de unificare a practicii judiciare. În anul 2025, au fost înregistrate 632 sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii, ceea ce confirmă rolul central al Înaltei Curți în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii.

Activitatea instanței supreme s-a desfășurat, însă, și sub presiunea unor valori atipice, care evidențiază dimensiunea reală a provocărilor instituționale și conturează un profil funcțional dificil de regăsit în arhitectura obișnuită a instanțelor supreme din spațiul european.

Numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794 în anul 2025. În paralel, activitatea administrativă a presupus un volum considerabil de operațiuni: 4.121 ordine emise, 3.052 lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 adeverințe și 1.594 puncte de vedere formulate. Acest cumul de atribuții jurisdicționale și administrative, prin amploare și diversitate, conferă activității instanței supreme un caracter particular, dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană”, arată ÎCCJ.

Ce își propune ÎCCJ în 2026

„În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a consolidat integrarea dreptului european în jurisprudența națională, printr-un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene, valorificând jurisprudenţa şi mecanismul trimiterilor preliminare precum și standardele CEDO pentru a asigura o practică judiciară coerentă, previzibilă și aliniată exigențelor europene privind protecția drepturilor fundamentale și funcționarea pieței interne.

Comunicarea publică a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a conturat ca o funcție strategică, orientată spre transparență, dialog și proactivitate, menită să asigure o informare corectă și accesibilă societății cu privire la activitatea instanței supreme. Prin dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare și prin consolidarea dialogului cu societatea civilă și cu spațiul public, instanța şi-a asumat un rol activ în explicarea actului de justiție, prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional, contribuind astfel la afirmarea unei justiții moderne, responsabile și ancorate în valorile statului de drept.

Într-un context marcat de complexitate, presiune instituțională și provocări publice, bilanțul anului 2025 arată că Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas fidelă misiunii sale fundamentale: aceea de a servi legea, de a apăra independența justiției și de a consolida încrederea în statul de drept.

Pentru anul 2026, direcțiile strategice ale Înaltei Curți vor viza consolidarea rolului său de instanță de casație și de unificator al practicii judiciare, optimizarea încărcăturii între secții prin corelarea volumului cu complexitatea, continuarea digitalizării, consolidarea resurselor instituționale, creșterea eficienței activității jurisdicționale, dezvoltarea comunicării publice ca instrument esențial de transparență și încredere, consolidarea dialogului instituțional și profesional cu celelalte profesii juridice, precum și întărirea protecției independenței justiției, inclusiv prin valorificarea mecanismelor europene relevante”, susține instituția.