BCE: România, printre țările UE cu cea mai mare creștere a investițiilor publice. Nivel record susținut de fonduri europene

Datele indică o tendință generală de creștere la nivel european, însă avansul este mai pronunțat în țări precum România, Letonia și Grecia, unde investițiile au fost impulsionate puternic de fondurile europene și de programele de redresare economică, potrivit analizei BCE.

În medie, investițiile publice în Uniunea Europeană sunt estimate la aproximativ 3,8% din PIB în 2025, însă diferențele între state sunt semnificative.

Cheltuielile cu investițiile publice ca procent din PIB au crescut în UE de la 3,1% în 2019 la 3,8% în 2025, cifre comparabile cu cele din Japonia, SUA și Regatul Unit.

Rata investițiilor publice ale UE în 2025 variază de la 7,3% din PIB în Letonia la 2,9% din PIB în Spania. Cea mai mare creștere din 2019 a avut loc în România, Letonia și Grecia.

Această creștere va continua, iar investițiile publice în UE vor ajunge la 4% în 2027 , conform proiecțiilor Comisiei Europene din toamna anului 2025.

România urcă peste media europeană

În cazul România, nivelul investițiilor publice a ajuns la valori record în ultimii ani. În 2025, acestea au atins aproximativ 7,2% din PIB, un nivel aproape dublu față de media UE, potrivit datelor oficiale.

O mare parte din aceste investiții este finanțată din fonduri europene. Aproximativ 56% din totalul investițiilor publice provin din bani europeni, ceea ce evidențiază dependența majoră de finanțarea externă pentru proiectele de dezvoltare.

Această creștere accelerată este considerată esențială pentru recuperarea decalajelor economice față de statele vest-europene, dar vine într-un moment complicat din punct de vedere bugetar.

Investițiile, motor de creștere, dar și presiune pe buget

Potrivit analizelor economice, investițiile publice sunt un factor cheie pentru dezvoltarea pe termen lung, în special în infrastructură și transport, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor la nivel european.

În România, acest efort investițional are loc în paralel cu o consolidare fiscală dificilă. Deficitul bugetar rămâne ridicat, iar măsurile de reducere a acestuia încetinesc consumul și creșterea economică pe termen scurt.

Chiar și în aceste condiții, economiștii estimează că un nivel ridicat al investițiilor, posibil chiar în jur de 8% din PIB în 2026, ar putea susține revenirea economică în anii următori.

Provocarea eficienței

Raportul BCE atrage însă atenția că nu doar nivelul investițiilor contează, ci și eficiența acestora. Într-un context de constrângeri bugetare, statele trebuie să prioritizeze proiectele și să utilizeze mai eficient resursele disponibile.

Pentru România, acest lucru înseamnă în special creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene și o mai bună gestionare a investițiilor publice, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai.

Investiții publice în transportul public

Economiștii analizează în mod specific investițiile publice în transportul public.

Conform Eurobarometrului, 51 % dintre cetățenii UE ar saluta creșterea investițiilor publice pentru a crește frecvența transportului public urban, în timp ce 42% consideră că este nevoie de opțiuni mai bune de navetă.

Economiștii BCE consideră că „eficiența infrastructurii de transport din UE este relativ scăzută ”, inclusiv în comparație cu alte domenii de investiții publice, cum ar fi sănătatea și educația.

Câteva cauze ale acestei lipse de eficiență sunt reglementările rigide, managementul și guvernanța defectuoase ale proiectelor și capacitatea administrativă limitată, care cresc costurile și reduc eficiența.

Analiza cuantifică economiile potențiale între 46 și 50 de miliarde de euro dacă se sporește eficiența investițiilor în infrastructura de transport public, care reprezintă cea mai mare componentă a investițiilor publice din UE.

Utilizarea fondurilor Next Generation

Investițiile publice au crescut în 22 din cele 27 de țări ale UE între 2019 și 2024 datorită proiectelor finanțate prin planul european de redresare Next Generation, care este dotat cu 800 de miliarde de euro (la prețuri actuale) pentru a ieși mai puternici din pandemie.

Cheltuielile publice ar fi mai productive și ar susține creșterea dacă ar fi direcționate către investiții strategice precum cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării și modernizarea infrastructurii publice, potrivit economiștilor BCE, care recunosc, de asemenea, că posibilitatea de îmbunătățire a eficienței este limitată pe termen scurt din cauza rigidității bugetului care trebuie să plătească pensiile și salariile din sectorul public.

Plăți de pensii

În medie, aproape 50% din cheltuielile publice din UE sunt supuse plății pensiilor , salariilor din sectorul public și dobânzilor, care sunt foarte dificil de ajustat pe termen scurt.

Slovacia, Polonia și Grecia au cea mai mare pondere a cheltuielilor publice pentru infrastructura de transport, în timp ce Franța și Cipru au cea mai mică.