Seceta amenință producția de benzină în SUA: un hub energetic ar putea opri mai multe rafinării

În Corpus Christi – oraș-port de pe coasta Golfului Mexic, cu aproximativ 317.000 de locuitori și un rol esențial în rafinarea și exportul de petrol – rezervele de apă au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată, după aproape șapte ani de secetă.

Potrivit Associated Press, orașul nu riscă să rămână complet fără apă, însă fără ploi consistente sau noi surse, autoritățile avertizează că vor fi necesare restricții severe, inclusiv pentru industrie.

Fără apă, industria se oprește

Miza reală nu este consumul casnic, ci industria. Rafinăriile și combinatele petrochimice folosesc cantități uriașe de apă pentru răcirea instalațiilor și procesele tehnologice.

„Când oprești apa de răcire pentru majoritatea acestor industrii, ele pur și simplu trebuie să se închidă. Nu există altă soluție”, a declarat Don Roach, fost responsabil într-un district regional care furnizează apă inclusiv marilor clienți industriali.

Un alt specialist avertizează că impactul ar fi major: „Ar fi un dezastru incredibil”.

Zona produce combustibili, oțel și alte bunuri esențiale pentru economia americană și exportă la nivel global. O eventuală reducere a activității ar putea influența inclusiv prețurile la benzină.

Când poate apărea criza

Autoritățile din Corpus Christi spun că orașul ar putea intra în stare de urgență de apă atunci când mai are aproximativ 180 de zile până când cererea depășește oferta.

Scenariile analizate indică faptul că acest moment ar putea veni cel mai devreme în luna mai, cel mai târziu în octombrie, sau ar putea fi evitat, dacă situația se îmbunătățește.

În prezent, orașul este deja în faza a treia de restricții, ceea ce înseamnă limitarea severă a utilizării apei în exterior.

„Sperăm să nu ajungem acolo, dar nu ne bazăm pe speranță”, a declarat Peter Zanoni, administratorul orașului.

Probleme vechi, ignorate

Specialiștii spun că problema nu este doar seceta, ci și lipsa investițiilor la timp în infrastructură.

„Nu am ținut pasul cu alimentarea și infrastructura de apă așa cum ar fi trebuit. Este o problemă acumulată în decenii”, a recunoscut Zanoni.

După seceta din anii 2010, orașul a extins o conductă pentru a aduce apă din Colorado River și a încurajat reducerea consumului. Ulterior, utilizarea apei chiar a scăzut.

Însă, în același timp, autoritățile au atras noi clienți industriali, inclusiv o uzină petrochimică și o oțelărie, crescând presiunea asupra resurselor.

Soluții întârziate și riscante

Autoritățile încearcă acum să recupereze timpul pierdut. Orașul a început să folosească milioane de galoane de apă subterană și încearcă să acceseze și mai mult. Un proiect major, Evangeline Groundwater Project, ar putea aduce apă din zeci de puțuri printr-o conductă, dar are nevoie de aprobări și nu va fi gata imediat.

Noile surse vin însă cu probleme: apa poate fi de calitate mai slabă, iar folosirea excesivă ar putea goli rezervele subterane.

În paralel, un proiect de desalinizare a apei de mare – propus încă din 2016 – a fost blocat din cauza costurilor estimate la până la 1,3 miliarde de dolari și a impactului asupra mediului.

„Dacă s-ar fi mers mai departe atunci, acum am fi avut deja această uzină funcțională”, spun specialștii.

Tensiuni între populație și industrie

Situația a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, care se tem că restricțiile și scumpirile vor afecta mai ales populația.

În același timp, industria consumă până la 60% din apa orașului. Sistemul actual permite companiilor mari să plătească taxe pentru a evita penalități mai mari în perioadele de secetă, ceea ce a stârnit critici.

Autoritățile susțin însă că industria nu este scutită de restricții și că firmele contribuie financiar. La rândul lor, companiile spun că au redus deja consumul.

„Companiile care produc combustibili, polimeri, fier și oțel au cea mai mică flexibilitate în a reduce consumul de apă”, a declarat Bob Paulison, directorul executiv al unei asociații care reprezintă industria locală.

Contra timp

Pentru moment, autoritățile încearcă să câștige timp și să evite cel mai grav scenariu. Dar, fără ploi sau soluții rapide, lipsa apei riscă să se transforme dintr-o problemă locală într-una cu impact asupra producției de combustibili – și, implicit, asupra pieței energetice.