Cum își botezau oamenii în era medievală câinii. Răspunsul vine dintr-un manuscris rar

Se spune, nu fără motiv, că cel mai bun prieten al omului este câinele. Iar acest lucru pare să fie demonstrat de numărul mare de gospodării care au acest animal de companie. Numai în Spania sunt înregistrați peste 10 milioane. Totuși, pasiunea pentru câini nu este deloc ceva nou. De fapt, avem dovezi foarte clare ale prieteniei dintre oameni și câini încă din epoci foarte vechi, potrivit Historia.NationalGeographic.com.

Fără a merge prea departe, este celebru mozaicul din Pompei care avertizează asupra prezenței unui câine periculos într-o casă. Din Evul Mediu ne-a ajuns și un alt document curios care confirmă acest lucru. Este vorba despre un manuscris interesant din secolul al XV-lea care adună peste o mie de nume de câini.

În loc să se numească Coco, Lucky, Max sau Luna, în Evul Mediu câinii răspundeau la alte nume: Beamond, Talbot sau Jombart erau unele dintre cele mai utilizate. Știm acest lucru datorită cercetătorului de la North-West University (Africa de Sud), David Scott-Macnab, autorul unei ediții critice a acestui document neobișnuit.

Acest cercetător explică faptul că, în secolul al XV-lea, vânătoarea era una dintre cele mai populare forme de divertisment, dar și una dintre cele mai prestigioase în rândul claselor aristocratice.

Era o activitate plină de ritualuri, în care câinii aveau un rol important. Dovada este că documentul descoperit include un total de 1065 de nume pentru câini de vânătoare, printre care se regăsesc ogari de urmă, terrieri și ogari.

Un manuscris uitat

Se crede că acest manuscris, datat între 1460 și 1480, a aparținut familiei Dansey din Herefordshire. Spre deosebire de tratatele luxoase de vânătoare care s-au păstrat din aceeași perioadă, acest codex pare mai degrabă o compilație cu scop practic, gândită pentru utilizarea zilnică într-o proprietate rurală.

În volum pot fi găsite tratate despre șoimărit și sfaturi de agricultură, printre alte conținuturi. Totuși, cel mai remarcabil este, fără îndoială, inventarul alfabetic al numelor de câini. Acest lucru arată că, încă din Evul Mediu, fiecare câine dintr-o haită era cunoscut individual după numele său.

Pasiunea medievală pentru câini

Un detaliu ne poate ajuta să înțelegem pasiunea oamenilor medievali pentru câini. Avem cazul lui Gaston Phébus, conte de Foix, despre care știm din Cronicile lui Froissart că a ajuns să aibă haite de peste 1500 de câini.

Phébus descria câinele ca fiind cea mai „rațională” și mai inteligentă ființă creată de Dumnezeu și, la fel ca astăzi, îi evidenția loialitatea, memoria și înțelepciunea.

S-au păstrat chiar și recomandările sale pentru îngrijitorii caniselor, care trebuiau să fie persoane blânde. El sugera chiar ca un copil să doarmă cu câinii pentru a evita conflictele și a-i calma.

Nume creative

Lista medievală de nume de câini se remarcă, în primul rând, prin amploarea sa, dar și prin marea varietate și creativitate a denumirilor, care oferă indicii despre tipul de limbaj folosit în epocă.

Numele din listă sunt împărțite pe categorii. Astfel, în zona mitologiei și istoriei apar nume precum Absolon, Ahile, Hector, Lancelot (Gaweyne) și Cezar.

Există și nume care fac referire la trăsături fizice sau de temperament, precum Blanche (albă) sau Whiteberde (barbă albă), ori Meryman (om vesel), Sturdy (robust) sau ironic Filthe (murdărie).

Un alt aspect interesant îl reprezintă numele inspirate din profesii sau funcții, precum Aldirman (magistrat), Sexteyne (sacristan), Capteyne (căpitan) sau Duchesse (ducesă). De asemenea, există nume legate de muzică, precum Musike, Armonye sau Symbale.

Curiozități lingvistice

Cercetarea lui Scott-Macnab a scos la iveală și trăsături ortografice fascinante, precum folosirea literei „w” în loc de „u” în unele nume, cum ar fi Bwnne în loc de Bunne. Potrivit expertului, acest detaliu sugerează o influență a foneticii galeze specifice zonei Herefordshire.

În plus, lista este plină de neologisme care nu apar în niciun alt dicționar medieval, precum Cacchecurs („cel care primește blesteme”) sau Wynbawde (posibil un joc de cuvinte legat de plăcere). Dar, fără îndoială, cel mai important lucru pe care îl arată această listă este că oamenii au iubit câinii în toate epocile.