Oana Gheorghiu acuză „fabrica de copy-paste” din companiile de stat: „Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a venit cu critici puternice asupra modului în care sunt administrate companiile de stat. Marți, într-o postare pe pagina sa de Facebook, aceasta a scris despre pierderile de milioane, reformele făcute doar pe hârtie și planurile de restructurare copiate aproape integral între firme diferite.
Gheorghiu a descris situația din companiile de stat sub mesajul „Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă”, iar apoi a acuzat lipsa reformelor reale și cheltuirea banilor publici.
„De ce luptăm pentru reforma companiilor de stat? Pentru că fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii”, își începe Oana Gheorghiu analiza.
Aceasta a declarat că bunurile administrate de stat aparțin cetățenilor și nu intereselor politice.
„Avuția publică – terenurile, clădirile, platformele industriale deținute în numele nostru al tuturor – nu aparține unui guvern sau unui partid. Aparține fiecărui român”, afirmă aceasta.
Analiza vicepremierului s-a concentrat pe patru planuri de restructurare aprobate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026. Potrivit acesteia, documentele arată o lipsă gravă de profesionalism.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a scris în analiza sa din online că măsurile din cele patru planuri sunt practic identice, deși firmele au activități complet diferite.
„Secțiunile de măsuri din cele patru planuri sunt textual identice. Același text, aceleași fraze, același template”, explică vicepremierul.
Aceasta spune că același model de document a fost aplicat fără diferențe unor companii care activează în domenii total diferite, de la administrarea de spații comerciale până la gestionarea de active radioactive.
„Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”, punctează Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat și pasivitatea AAAS în calitate de acționar majoritar al acestor companii.
„Nicio convocare a AGA pentru restructurare forțată. Nicio înlocuire de management. Nicio acțiune în instanță declanșată de acționarul majoritar”, susține aceasta.
Ea a oferit, totodată, mai multe exemple concrete de companii aflate în dificultate.
În cazul Radioactiv Mineral Măgurele, compania are pierderi de 3,9 milioane de lei, iar vicepremierul spune că activitatea acesteia nu poate fi desfășurată în condițiile actuale.
„Obiectul de activitate este fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale”, afirmă vicepremierul.
Cu toate acestea, planul de restructurare prevede profituri importante începând din 2026.
„Proiectează profit de 490.000 lei pe an începând din 2026”, spune aceasta, care consideră estimarea nerealistă.
La Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, aproape jumătate dintre imobilele evaluate la aproximativ 100 de milioane de lei generează doar costuri.
„AAAS nu a impus niciun calendar de valorificare”, afirmă vicepremierul, deși planul promite „dublarea profitului timp de patru ani consecutivi”.
Și compania Arcadia 2000 este dată ca exemplu negativ de vicepremier.
„Niciun demers juridic sau administrativ pentru deblocare”, spune Oana Gheorghiu despre activele blocate de ani de zile în Arad și Botoșani.
„Toate plătesc membri în consilii de administrație și directori pentru a gestiona un număr mic de angajați (2 cu normă parțială la Arcadia 2000 SA, 4 la Comalex SA, 9 la Active Conexe SA)”, a mai scris aceasta.
Potrivit Oanei Gheorghiu, o mare parte din veniturile obținute din chirii este folosită pentru plata conducerii.
„Practic, o parte importantă din veniturile încasate din închirierea imobilelor sunt folosite pentru plata drepturilor din contractele de mandat”, afirmă vicepremierul.
„O companie cu pierdere curentă de 196.000 lei și venituri în prăbușire proiectează profit de 490.000 lei anul următor, fără nicio măsură structurală care să explice această inversare”, precizează aceasta.
De asemenea, un alt plan propune recuperarea pierderilor pe termen foarte lung, fără măsuri de siguranță, susține aceasta.
„O altă companie propune acoperirea a 529.000 lei pierderi cumulate din profituri de 46.000-98.000 lei pe an, timp de opt ani – cu nicio marjă de eroare, nicio alternativă, nicio sancțiune dacă proiecția nu se realizează”, mai spune vicepremierul.