Bruxelles propune măsuri pentru un ajutor umanitar mai eficient și o mai bună protecție a personalului umanitar

„Prin acest pachet, ne asigurăm că ajutorul vital este furnizat mai eficient, chiar și în cele mai dificile medii. În același timp, consolidăm reziliența pentru a reduce dependența de ajutor”, a declarat într-un comunicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie EFE.

Executivul comunitar a publicat astăzi o comunicare (un document fără caracter legislativ) invocând necesitatea actualizării ultimului document privind acțiunea umanitară, care datează din 2021.

De atunci, sistemul umanitar internațional a fost „zdruncinat din temelii” din cauza izbucnirii conflictelor armate în Europa, a „situației umanitare dezastruoase” din Gaza, Ucraina sau Sudan, precum și a reducerilor severe de finanțare.

CE a reamintit că, potrivit ONU, 239 de milioane de persoane din întreaga lume vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2026, în creștere față de cele 31 de milioane înregistrate în 2006.

Mai multă siguranță

În fața acestei realități, Bruxellesul își propune să consolideze protecția activității umanitare și a dreptului internațional umanitar, să îmbunătățească eficiența finanțării și să extindă colaborarea cu partenerii din teren.

În mod concret, UE intenționează să întărească măsurile și finanțarea destinate securității personalului umanitar, de la prevenirea incidentelor de securitate până la sprijinirea victimelor.

Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a reamintit, într-o conferință de presă, că anul trecut peste 300 de lucrători umanitari și-au pierdut viața, aproape 200 au fost răniți, iar peste 100 au fost răpiți, majoritatea fiind personal local.

„Lucrătorii umanitari nu sunt ținte, sunt eroi tăcuți și trebuie respectați și protejați”, a subliniat aceasta, adăugând că UE „va face mai mult pentru a-i proteja prin sprijin financiar și dezvoltarea capacităților, precum și prin instruire în materie de securitate, în special pentru lucrătorii locali”.

În acest context, ea a menționat că UE a lansat deja programul „Protejarea lucrătorilor umanitari” în mai multe țări, urmând ca acesta să fie extins la nivel global pentru a îmbunătăți asistența acordată victimelor și supraviețuitorilor atacurilor.

Diplomație umanitară

Comisia a insistat și asupra necesității practicării „diplomației umanitare”, adică utilizarea instrumentelor umanitare, politice, economice, de securitate sau diplomatice de către reprezentanții oficiali ai UE pentru a interacționa cu factorii de decizie, părțile implicate în conflicte armate și actorii care le susțin sau le influențează.

Scopul acestor contacte este prevenirea, atenuarea și soluționarea crizelor umanitare, precum și îmbunătățirea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare internaționale.

Lahbib a oferit ca exemplu contactele sale recente cu rebelii M23 din Republica Democrată Congo, pentru a asigura coridoare umanitare și redeschiderea aeroportului din Goma, „în mod complet neutru și cu respectarea deplină a principiilor acțiunii umanitare: independență, imparțialitate și autonomie”.

Lanțuri de aprovizionare

Pentru a evita duplicarea eforturilor în lanțurile de aprovizionare umanitară, CE încurajează achiziția, transportul și depozitarea în comun între organizații, prin partajarea resurselor și a cunoștințelor, pentru a reduce costurile.

Documentul publicat astăzi nu include însă cifre concrete, întrucât fondurile pentru ajutorul umanitar urmează să fie stabilite în cadrul bugetului multianual al UE, aflat în prezent în negociere.

În 2026, bugetul UE pentru ajutor umanitar a fost stabilit inițial la aproximativ 1,9 miliarde de euro, la care s-au adăugat încă 345 de milioane de euro prin mobilizarea unor rezerve suplimentare.

UE și statele sale membre rămân principalii donatori de ajutor umanitar la nivel mondial, contribuind împreună cu aproximativ 34% din finanțarea globală în 2025.