Femeile care dispar în închisorile din Myanmar. Mărturii despre tortură, umilințe și abuzuri sexuale sub regimul militar
La cinci ani de la preluarea puterii de către armată, peste 30.000 de persoane au fost încarcerate pentru activități considerate ostile regimului. Potrivit Asociației pentru Asistența Deținuților Politici (AAPP), printre acestea se numără peste 6.400 de femei, arată The Guardian.
De la proteste la ani de detenție
Una dintre fostele deținute, identificată sub numele Thazin pentru a-i fi protejată identitatea, a fost arestată în timpul protestelor antiguvernamentale din vara anului 2021. Femeia susține că a fost lovită de forțele de ordine în momentul arestării, iar ulterior a fost supusă unor acte de violență fizică și umilință în timpul interogatoriilor. După condamnare, a petrecut trei ani în închisorile din Mandalay și Myingyan.
Sursa foto: aappb.org
Potrivit mărturiei sale, abuzurile nu s-au oprit după încarcerare. Ea descrie percheziții corporale degradante, agresiuni fizice și un climat permanent de intimidare.
Acuzații de violență sexuală și supraveghere abuzivă
Organizațiile care documentează situația drepturilor omului în Myanmar susțin că violența sexuală este folosită ca instrument de control împotriva femeilor arestate pentru motive politice. Fortify Rights, care a intervievat mai multe foste deținute, afirmă că numeroase femei au relatat experiențe similare: amenințări cu violul, agresiuni, umiliri și supraveghere constantă.
Unele foste prizoniere susțin că femeile aflate în detenție au fost filmate în spațiile destinate igienei personale, iar imaginile ar fi fost folosite pentru intimidarea familiilor. Potrivit activiștilor, astfel de practici nu reprezintă incidente izolate, ci fac parte dintr-un model repetitiv întâlnit în mai multe centre de detenție și închisori.
Zeci de decese în detenție
Datele centralizate de AAPP indică faptul că cel puțin 40 de femei deținute politic au murit în închisori, secții de poliție sau centre de interogatoriu. Organizația susține că unele dintre decese au fost provocate de tortură, lipsa tratamentului medical și deteriorarea severă a stării de sănătate în detenție. Printre cazurile citate se află și cel al unei studente condamnate la șapte ani de închisoare, care ar fi suferit răni grave în timpul anchetei și a murit în 2025 după ce starea sa de sănătate s-a agravat.
Schimbări politice, dar puține semne de reformă
După alegerile din 2026, criticate de organizațiile internaționale pentru lipsa standardelor democratice, autoritățile au anunțat eliberarea unui număr de aproximativ 4.000 de deținuți politici. Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului consideră că măsura reprezintă mai degrabă o încercare de îmbunătățire a imaginii regimului decât un semn al unor schimbări reale. Estimările AAPP arată că peste 22.000 de activiști și civili considerați opozanți ai regimului se aflau încă în detenție în luna mai.
„Vocile celor rămase în închisoare nu pot fi uitate”
Multe dintre fostele deținute au fugit în țările vecine după eliberare și continuă să documenteze abuzurile din Myanmar. Ele spun că experiențele trăite în detenție le-au schimbat viața și că mii de femei continuă să fie închise în condiții pe care organizațiile internaționale le descriu drept incompatibile cu normele fundamentale privind drepturile omului. Pentru supraviețuitoare, problema nu este doar eliberarea unor deținuți, ci soarta celor care continuă să dispară în spatele zidurilor închisorilor controlate de junta militară.