Diana Șoșoacă, din nou la Moscova: elogiază „libertatea” Rusiei într-un live pe Facebook, platformă blocată de regimul Putin

Diana Șoșoacă a transmis sâmbătă un live pe Facebook din zona Pieței Roșii din Moscova, în care a prezentat Rusia drept un model de eficiență, ordine, libertate și dezvoltare.

Europarlamentara a lăudat felul în care rușii repară rapid lucrurile, frumusețea orașului, investițiile și existența unei așa-zise piețe libere.

În live-ul transmis de la Moscova, Diana Șoșoacă a lăudat în repetate rânduri Rusia și a prezentat capitala rusă drept un model de ordine și civilizație.

„Uitați-vă și voi ce frumos e. Uitați-vă câtă lume e. Și nu este mizerie pe jos. Ăștia sunt extrem de civilizați”, a spus europarlamentara.

Ea a descris zona Pieței Roșii drept „ceva de vis”.

Șoșoacă a mai susținut că „foarte mulți europeni solicită cetățenia” rusă, pentru că „aici nu găsești politica woke”.

Mesajul Dianei Șoșoacă intră însă în contradicție directă cu realitatea politică și juridică din Rusia. Țara pe care europarlamentara o prezintă drept un spațiu al libertății este clasificată de organizațiile internaționale drept un regim autoritar, cu libertăți politice și civice sever restrânse, cu presiuni asupra presei, opoziției și societății civile.

Paradoxul live-ului: Șoșoacă laudă „libertatea” Rusiei pe o platformă blocată de Rusia

În Rusia, Facebook și Instagram sunt blocate din 2022, iar Meta, compania care le deține, a fost declarată de o instanță din Moscova organizație „extremistă”.

Mai mult, legislația rusă privind „organizațiile extremiste” prevede pedepse cu închisoarea pentru implicarea în activitățile unor astfel de organizații, chiar dacă autoritățile ruse au transmis inițial că simpla utilizare de către persoane obișnuite nu ar fi ținta principală a deciziei.

„Piață liberă” într-o economie de război, sancțiuni și control de stat

Șoșoacă a vorbit și despre investiții și piață liberă. În realitate, economia rusă funcționează sub presiunea sancțiunilor occidentale, a cheltuielilor militare uriașe și a unui control tot mai mare al statului asupra sectoarelor strategice.

După invadarea Ucrainei, Rusia a introdus controale de capital, a impus condiții dure companiilor străine care vor să iasă de pe piața rusă și a ajuns să preia temporar administrarea unor active deținute de companii din țări considerate „neprietene”. Asta este greu de prezentat drept model de piață liberă.

În plus, investițiile străine în Rusia au fost puternic afectate de război și sancțiuni, iar numeroase companii internaționale au părăsit piața rusă după februarie 2022. Economia rusă rezistă în mare parte prin militarizare, exporturi de resurse și sprijinul unor parteneri precum China, India sau Turcia, nu printr-un model liberal clasic.

Rusia „liberă” în care opoziția și presa riscă ani de închisoare

Laudele Dianei Șoșoacă la adresa libertății din Rusia vin într-un moment în care regimul de la Moscova continuă să pedepsească opoziția și criticile la adresa războiului. În Rusia, postările critice la adresa armatei sau a invaziei din Ucraina pot duce la ani de închisoare, iar organizații internaționale precum Human Rights Watch descriu o intensificare a represiunii împotriva libertății de exprimare.

Un caz recent este cel al politicianului rus de opoziție Maxim Kruglov, condamnat la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețele sociale în care critica războiul. Este încă un exemplu care contrazice imaginea de „țară liberă” promovată de Șoșoacă din Piața Roșie.

Șoșoacă, recidivă pro-Kremlin după vizita la Sankt Petersburg

Nu este primul episod de acest fel. Diana Șoșoacă a fost recent în Rusia, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde i s-a adresat direct lui Vladimir Putin și a susținut că românii „nu îl urăsc” pe liderul de la Kremlin și că România nu ar trebui să ajute Ucraina cu bani și arme.

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat atunci dur, afirmând că Diana Șoșoacă nu vorbește în numele României și că prezența unor cetățeni europeni alături de oficiali ruși și persoane aflate sub sancțiuni nu îi validează pe aceștia, ci îi descalifică pe cei care participă.

Singurul europarlamentar român care a votat contra rezoluției privind dronele rusești

Poziționarea Dianei Șoșoacă este relevantă și în Parlamentul European. Ea a fost singurul europarlamentar român care a votat împotriva rezoluției prin care Parlamentul European a condamnat acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, statele baltice și Finlanda.

Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri și cere întărirea flancului estic al UE și NATO, de la Arctica până la Marea Neagră, inclusiv împotriva amenințărilor cu drone.

Votul Dianei Șoșoacă a venit după incidentul grav de la Galați, unde o dronă de origine rusă a lovit un bloc de locuințe, rănind civili și provocând pagube.