Răsturnare de situație în dosarul azilelor lui Viorel Pașca. Surse G4media. De ce a refuzat instanța arestarea: „Nu erau abandonați în condiții incompatibile cu existența umană”

Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii ai acestuia și Delia Mioara Păcală, implicată în administrarea unor locații, au fost plasați sub control judiciar de Tribunalul București.

Potrivit unor fragmente din motivarea instanței, consultate de G4Media, judecătorul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică nu poate fi stabilit doar prin raportare la neregulile constatate, ci trebuie analizat întregul material probator.

Instanța: Beneficiarii primeau hrană, haine și medicamente

Judecătorul a reținut că imobilele administrate de inculpați nu respectau cadrul legal aplicabil serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele prevăzute de legislație. Cu toate acestea, spațiile erau amenajate pentru locuire și erau dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare.

De asemenea, persoanelor găzduite le erau oferite hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, potrivit motivării citate de G4Media.

Instanța subliniază că aceste împrejurări nu elimină suspiciunile privind comiterea infracțiunilor cercetate. Judecătorul a identificat în continuare „deficiențe serioase” legate de administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale.

Totuși, situația constatată nu ar corespunde, în opinia instanței, imaginii unor persoane lăsate în condiții incompatibile cu existența umană. Acest element a diminuat, în evaluarea judecătorului, intensitatea pericolului pe care l-ar reprezenta cercetarea inculpaților în libertate.

Ce a constatat instanța despre persoanele decedate

Motivarea abordează și situația beneficiarilor care au murit în perioada în care erau găzduiți în centrele respective.

Din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor ar rezulta că, după producerea deceselor, erau îndeplinite formalitățile administrative, iar persoanele erau înmormântate în cimitirul greco-catolic.

Judecătorul arată, în documentele consultate de G4media, că acest lucru nu înlătură suspiciunea procurorilor potrivit căreia inculpații ar fi fost interesați de obținerea ajutoarelor de înmormântare. Instanța a considerat însă că probele indică faptul că beneficiarii nu erau pur și simplu abandonați după deces.

Un alt argument important din motivarea Tribunalului București este situația socială a persoanelor găzduite în locațiile administrate de familia Pașca.

Majoritatea erau oameni fără adăpost, fără sprijin familial sau abandonați de aparținători. Pentru o parte semnificativă dintre ei, alternativa concretă nu ar fi fost transferul într-un centru social autorizat, ci revenirea în stradă și lipsa oricărei forme de protecție instituțională.

Judecătorul precizează că această situație nu justifică funcționarea fără autorizație, încălcarea standardelor sau eventualele fapte penale. Ea trebuie însă luată în calcul atunci când se stabilește dacă este necesară privarea de libertate a inculpaților.

De la „bunul samaritean” din Bihor la acuzațiile de trafic de persoane

Viorel Pașca a devenit cunoscut în ultimii peste 20 de ani după ce a început să primească, în mai multe imobile din localitățile Dumbrava, Tinca și Incești, persoane fără adăpost, bolnavi psihic, vârstnici și oameni abandonați de familii. Activitatea era desfășurată prin Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, iar Pașca era prezentat frecvent în spațiul public drept un binefăcător care prelua cazuri sociale pentru care spitalele și autoritățile locale nu găseau soluții.

Cazul a luat însă o turnură radicală la 30 iunie 2026, când procurorii DIICOT și polițiștii au efectuat mai multe percheziții în județul Bihor, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Anchetatorii susțin că, sub paravanul activității umanitare, beneficiarii ar fi fost recrutați din spitale și centre sociale și găzduiți în imobile care nu aveau acreditările necesare pentru furnizarea serviciilor sociale.

Potrivit datelor prezentate de procurori, gruparea cercetată ar fi obținut, începând din anul 2020, peste 13 milioane de lei din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte drepturi sociale ale persoanelor găzduite. Anchetatorii susțin că beneficiarii ar fi fost menținuți într-o stare de dependență și că nu ar fi primit întotdeauna tratamentul medical și supravegherea de care aveau nevoie.

În referatul prin care DIICOT a cerut arestarea preventivă, procurorii au prezentat dimensiunea întregii activități desfășurate de-a lungul anilor. Conform documentului, peste 3.300 de persoane ar fi fost găzduite în aproximativ 17 ani, iar circa 1.020 dintre ele ar fi decedat. O parte dintre morți au fost înhumați în cimitirul din Dumbrava, anchetatorii suspectând că membrii grupării ar fi urmărit și obținerea ajutoarelor de înmormântare.

Ministerul Muncii a precizat, după declanșarea anchetei, că Viorel Pașca nu era acreditat ca furnizor de servicii sociale și că imobilele în care erau găzduiți beneficiarii nu aveau licențe de funcționare. Persoanele vulnerabile aflate în centre au început să fie transferate către unități autorizate, după efectuarea unui triaj medical și social.

Ancheta a scos la iveală și problema responsabilității instituțiilor statului. Din relatările apărute în dosar rezultă că unele persoane ar fi ajuns la Pașca după ce au fost trimise sau îndrumate de spitale, primării, direcții de asistență socială și alte autorități. Fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru a susținut că încă din 2016 fusese semnalată necesitatea ca activitatea să intre în legalitate, dar că demersurile nu au fost finalizate.

Viorel Pașca a negat acuzațiile și a susținut că nu a exploatat persoanele găzduite, ci a preluat oameni pe care statul și familiile lor îi abandonaseră. El a afirmat că spitale, primării și polițiști din întreaga țară i-au trimis beneficiari și că activitatea a fost susținută în principal din donații. Înainte ca instanța să analizeze propunerea de arestare, Pașca a declarat că este „mândru” de ceea ce a făcut și că are conștiința împăcată.

După audieri, Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și o femeie implicată în administrarea centrelor au fost reținuți, iar DIICOT a cerut arestarea lor preventivă. Tribunalul București a respins însă solicitarea și a dispus controlul judiciar.