NASA a surprins din spațiu sute de râuri devenite portocalii. Ce fenomen periculos se ascunde în apă

Imaginile realizate de sateliții NASA și USGS arată că apa și-a schimbat culoarea în peste 200 de bazine hidrografice din lanțul muntos Brooks Range, în nordul Alaskăi. Observațiile aeriene, terestre și din satelit acoperă o zonă întinsă pe aproximativ 1.000 de kilometri.

Râurile par să „ruginească”

Principala explicație indicată de cercetători este dezghețarea permafrostului, stratul de sol care a rămas înghețat timp de cel puțin doi ani consecutivi și, în multe regiuni arctice, timp de mii de ani.

Pe măsură ce temperaturile aerului și ale solului cresc, apa pătrunde în straturi de pământ și rocă inaccesibile anterior. Mineralele intră în contact cu apa și oxigenul, iar reacțiile chimice eliberează fier, acid sulfuric și alte metale în cursurile de apă.

Fierul dizolvat ajunge în râuri, intră în contact cu oxigenul și formează particule de oxizi și hidroxizi de fier – practic, un proces asemănător apariției ruginii. Aceste particule colorează apa și depunerile de pe fundul râurilor în portocaliu, galben sau roșcat.

Procesul seamănă cu drenajul acid produs în apropierea minelor abandonate. Diferența este că multe dintre râurile afectate se află în regiuni izolate sau protejate, fără exploatări miniere în amonte. În acest caz, încălzirea climei pare să deschidă în mod natural noi căi prin care apa subterană ajunge la rocile bogate în sulfuri.

Schimbarea s-a produs în numai câțiva ani

Analiza arhivei Landsat le-a permis cercetătorilor să compare imagini ale acelorași râuri realizate în ani diferiți. Cele mai multe schimbări par să se fi produs în ultimii 10-12 ani, perioadă în care temperaturile aerului și ale solului din regiune au crescut pronunțat.

Unul dintre exemple este râul Agashashok din rezervația Noatak. În imaginile din iulie 2017, apa apare limpede. În imaginile realizate de satelitul Landsat 8 în iulie 2020, o porțiune a cursului de apă este vizibil portocalie. Măsurătorile indică faptul că schimbarea bruscă ar fi început în 2019.

Unele cursuri de apă au rămas portocalii după schimbare, în timp ce altele revin temporar la aspectul limpede. Debitul ridicat poate dilua concentrațiile de fier, iar grosimea zăpezii poate influența fenomenul: un strat consistent de zăpadă izolează solul în timpul iernii și poate favoriza dezghețarea mai rapidă a permafrostului în anul următor.

Cercetătorii au observat primele cazuri evidente în timpul monitorizărilor efectuate în 2018. Studiul inițial a documentat 75 de râuri și pâraie afectate, însă analiza ulterioară a imaginilor de înaltă rezoluție a identificat sute de observații suplimentare.

Apa poate conține metale toxice

Culoarea spectaculoasă reprezintă doar partea vizibilă a problemei. În comparație cu râurile limpezi din apropiere, cursurile de apă portocalii au o aciditate mai ridicată, o turbiditate mai mare și concentrații crescute de fier, sulfați și metale precum zincul, nichelul, cuprul și cadmiul.

Studiile au asociat schimbarea culorii cu scăderea accentuată a diversității nevertebratelor acvatice și a numărului de pești. Depunerile metalice pot acoperi fundul râului și pot afecta algele și insectele consumate de pești, inclusiv de exemplarele tinere de somon.

Consecințele pot ajunge și la comunitățile izolate din Alaska, care folosesc aceste râuri pentru pescuit și, în unele cazuri, pentru alimentarea cu apă. Cercetătorii încearcă acum să afle unde se suprapun râurile „ruginite” cu zonele de reproducere ale peștilor migratori.

Două mecanisme pot transforma apa

Un studiu publicat în 2026 arată că fenomenul poate fi produs prin două mecanisme diferite. În zonele montane, dezghețarea permite oxidarea rocilor bogate în sulfuri de fier, rezultând un drenaj acid. În zonele joase și mlăștinoase, microorganismele pot transforma fierul din sol într-o formă solubilă, care este transportată de apă și „ruginește” atunci când ajunge la oxigen.

Cercetătorii au găsit și o legătură între adâncimea dezghețului sezonier și chimia apelor în anul următor. Acest decalaj ar putea ajuta la anticiparea regiunilor în care râurile riscă să devină portocalii.

Oamenii de știință avertizează că fenomenul nu este limitat la Alaska. Depuneri similare au fost raportate în nordul Canadei, în Rusia și în unele regiuni montane din alte zone ale lumii. În Alaska, însă, amploarea observată de sateliți transformă „râurile ruginite” într-unul dintre cele mai vizibile efecte neașteptate ale dezghețării permafrostului.