Raport UNESCO: Decalajele din cercetare riscă să lase țările în curs de dezvoltare și mai mult în urmă

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) avertizează că diferențele dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în domeniul cercetării științifice rămân majore și riscă să compromită atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG). Concluzia apare în primul Raport Global al Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024-2033), publicat miercuri, odată cu deschiderea conferinței globale dedicate acestui program, organizată la Paris.

Evenimentul reunește peste 800 de miniștri, cercetători și lideri din întreaga lume pentru a evalua contribuția științei la rezolvarea marilor provocări globale, precum schimbările climatice, inegalitățile sociale și dezvoltarea tehnologiilor emergente, inclusiv inteligența artificială și calculul cuantic.

Aproape 400 de inițiative în 79 de țări

Raportul analizează primii doi ani ai Deceniului Științei și include date din 397 de proiecte de cercetare desfășurate în 79 de state.

Potrivit UNESCO, până în prezent au fost mobilizate fonduri confirmate de aproximativ 50 de milioane de dolari, iar proiectele susțin toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite.

Cu toate acestea, raportul evidențiază dezechilibre importante. Africa, care găzduiește aproximativ 17,5% din populația globului, concentrează mai puțin de 10% dintre inițiativele incluse în program.

În plus, 40% dintre proiectele analizate afirmă că principala problemă nu este lipsa finanțării, ci dificultățile de coordonare și cooperare, ceea ce indică existența unor deficiențe de guvernanță pe care investițiile financiare nu le pot rezolva singure.

Cinci reforme considerate esențiale

UNESCO susține că provocarea actuală nu este lipsa cunoștințelor științifice, ci transformarea acestora în politici publice și soluții concrete.

Raportul propune cinci direcții majore de reformă:

• schimbarea sistemului de evaluare a cercetătorilor, pentru a reduce presiunea exclusivă asupra publicării de articole științifice;
• extinderea accesului echitabil la infrastructura și rezultatele cercetării;
• consolidarea colaborării dintre comunitatea științifică și factorii de decizie;
• refacerea încrederii publicului în știință prin transparență, integritate și educație;
• dezvoltarea unor mecanisme de reglementare responsabile pentru noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială.

Directorul general al UNESCO, Khaled El-Enany, afirmă că oamenii de știință s-au mobilizat într-un ritm remarcabil în primii doi ani ai programului, însă responsabilitatea revine acum guvernelor, care trebuie să transforme rezultatele cercetării în politici, bugete și măsuri cu impact concret.

Progrese, dar și întârzieri în domeniul științei deschise

Raportul prezintă și o evaluare privind implementarea Recomandării UNESCO privind Știința Deschisă, adoptată în 2021. Datele arată că 81 de state au făcut pași pentru aplicarea recomandărilor, iar 60% dintre politicile privind știința deschisă adoptate în ultimii cinci ani fac trimitere explicită la acest document.

Totuși, implementarea este încă incompletă. Deși 79% dintre guverne afirmă că au un cadru de politici pentru știința deschisă, doar 41% dispun și de un plan concret de aplicare, iar numai o treime au creat mecanisme prin care să monitorizeze rezultatele acestor politici.

Mesaj și pentru România

Concluziile raportului sunt relevante și pentru România, unde investițiile în cercetare și dezvoltare rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Recomandările UNESCO privind finanțarea, colaborarea dintre cercetători și autorități și facilitarea accesului la infrastructura științifică se regăsesc și printre obiectivele asumate la nivel european pentru creșterea competitivității și accelerarea inovării.