Secetă în Grecia. Șapte insule au declarat stare de urgență din cauza lipsei apei, iar turismul pune presiune pe rezerve

Printre cele mai afectate se numără insula Astypalaia, unde autoritățile avertizează că rezervele de apă sunt insuficiente pentru a susține atât populația locală, cât și numărul tot mai mare de turiști care ajung aici în fiecare vară.

Pe lângă Astypalaia, starea de urgență a fost instituită și pe insulele Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos. Autoritățile locale încearcă să gestioneze o situație tot mai dificilă, în condițiile în care sezonul turistic coincide cu perioada în care consumul de apă atinge cele mai ridicate valori, titrează Reuters.

Seceta în Grecia lovește puternic insula Astypalaia, unde rezervele de apă sunt aproape epuizate

Astypalaia, cunoscută pentru forma sa de fluture și pentru peisajele pitorești, se bazează în mare parte pe apă îmbuteliată pentru consumul potabil și pe un singur lac artificial construit în anii 1990.

Spre deosebire de nordul și vestul Greciei, unde ploile abundente au adus cea mai umedă iarnă din ultimii ani, această insulă din sud-estul Mării Egee traversează al doilea cel mai secetos sezon din 2020 încoace.

Primarul Nikos Komineas a explicat gravitatea situației printr-o comparație sugestivă: dacă toată cantitatea de precipitații căzută într-un an ar fi adunată într-un recipient, nivelul apei ar ajunge la doar 2,5 centimetri.

În prezent, lacul care alimentează principalele localități ale insulei mai conține aproximativ 150.000 de metri cubi de apă, echivalentul unei șesimi din capacitatea sa totală. La un consum de aproximativ 900 de metri cubi pe zi în timpul verii, rezervele existente ar putea acoperi necesarul pentru doar cinci luni și jumătate.

Măsuri drastice pentru economisirea apei

Criza apei îi determină atât pe operatorii din turism, cât și pe agricultori să își adapteze activitatea.

Maria Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, oferă un voucher de cinci euro turiștilor care aleg să renunțe la serviciul zilnic de curățenie, reducând astfel consumul de apă. Ea intenționează ca viitorul hotel pe care îl va construi să fie dotat cu un sistem de colectare a apei de ploaie, în locul unei piscine sau al unui jacuzzi.

În același timp, fermierii resimt direct efectele restricțiilor impuse de autorități. Alimentarea cu apă pentru irigații a fost întreruptă în unele zone pentru protejarea rezervelor destinate populației.

Fermiera Evdokia Palatianou afirmă că și-a văzut culturile compromise după sistarea alimentării cu apă și că este nevoită să folosească apa din propria fântână. Ea avertizează că, în lipsa unor precipitații suficiente, nu va mai cultiva legume în sezonul următor.

Investiții în desalinizare și infrastructura de alimentare cu apă

Pentru a limita efectele crizei, guvernul elen a alocat 15 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă pe nouă insule locuite. Fondurile vor fi utilizate pentru construirea și extinderea uzinelor de desalinizare, modernizarea rețelelor de distribuție și amenajarea unor noi rezervoare de apă.

Astypalaia va beneficia de o investiție de 1,5 milioane de euro, iar o nouă uzină permanentă de desalinizare este programată să devină operațională până la sfârșitul anului. Până atunci, autoritățile folosesc o instalație temporară pentru a acoperi necesarul de apă potabilă.

Ministrul elen al Mediului, Stavros Papastavrou, a declarat că gestionarea resurselor de apă reprezintă o problemă de securitate națională, dar și o condiție esențială pentru dezvoltarea economică și protejarea comunităților locale.

Între timp, cercetătorii Centrului Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos” avertizează că seceta s-ar putea accentua până în 2049, pe măsură ce schimbările climatice vor continua să reducă nivelul precipitațiilor și să crească temperaturile în regiunea Mării Egee.