Traseul alimentelor de la fermă la raft s-ar putea schimba: depozite regionale și mai puțini intermediari
România are producători agricoli care au investit în sere, solarii, utilaje și tehnologii, însă nu dispune de suficientă infrastructură pentru colectarea, depozitarea și valorificarea eficientă a producției, susține proiectul.
„În lipsa acestei infrastructuri, produsul agricol rămâne captiv între fermă, șanț, piață improvizată și intermediar”, spun inițiatorii.
Potrivit acestora, problema nu este doar una economică, ci privește și siguranța alimentară, concurența loială și fiscalizarea vânzărilor: „Un stat care stimulează producția fără să creeze circuitul de valorificare acceptă risipă, pierdere de venit rural, evaziune, presiune asupra producătorului și preț final ridicat pentru consumator”.
Centre regionale pentru colectarea produselor
Principala măsură propusă este înființarea unor centre agroalimentare acreditate, unde fermierii și-ar putea aduce produsele pentru sortare, ambalare, depozitare și pregătirea lor pentru vânzare. Ulterior, marfa ar putea fi livrată către comercianți, procesatori sau instituții publice. Rețeaua ar urma să funcționeze în cadrul unui program național coordonat de Ministerul Agriculturii.
Centrele de colectare ar putea fi administrate de autorități locale, cooperative, organizații de producători, firme private sau parteneriate public-private. Cele finanțate din fonduri publice ar urma să fie accesibile tuturor producătorilor, în condiții transparente și nediscriminatorii.
Sistem electronic pentru urmărirea livrărilor
Proiectul prevede și crearea unui sistem electronic prin care să fie înregistrate livrările de produse agroalimentare. Acesta ar urma să conțină informații despre producător, produs, cantitatea livrată și documentele comerciale, însă informațiile făcute publice ar fi prezentate sub formă de statistici, fără identificarea producătorilor. De exemplu, ar putea fi publicate date privind cantitatea totală de roșii livrată într-un județ și intervalul de preț practicat, fără să fie dezvăluit numele fermierilor sau detaliile fiecărei tranzacții.
„Legea propusă nu creează o trasabilitate paralelă, ci o infrastructură națională care face aplicabile, verificabile și utile obligațiile existente”, se arată în inițiativă. Cu alte cuvinte, sistemul ar centraliza informațiile care există deja, nu ar introduce obligații noi pentru producători.
Investiții în lanțul alimentar
Potrivit proiectului, Guvernul ar putea institui scheme de sprijin pentru fermierii care își valorifică produsele prin centre acreditate, cooperative sau organizații de producători. Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de cantitatea livrată, tipul produsului, gradul de perisabilitate, calitate și trasabilitate, cu respectarea normelor europene privind ajutorul de stat.
Totodată, ar putea fi finanțate investiții în depozite frigorifice, linii de sortare și ambalare, laboratoare, echipamente pentru trasabilitate, programe informatice și mijloace de transport frigorific.
Diferențierea producătorilor autentici
Inițiativa mai propune reguli care să permită cooperativelor agricole să funcționeze mai ușor, chiar dacă apar schimbări în rândul membrilor sau alte probleme administrative.
Totodată, urmărește să îi diferențieze mai clar pe fermierii care vând produse din propria producție de comercianții care cumpără marfă pentru a o revinde.
CES, aviz nefavorabil
Proiectul a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social. Instituția consideră că inițiativa urmărește un obiectiv legitim, dar avertizează că unele prevederi ar putea crea probleme de concurență.
La rândul său, ANCOM a transmis că inițiativa nu intră în domeniul său de competență.