Asociația Pro Infrastructură: Trafic dirijat cu telefonul și bicicleta pe o secțiune de cale ferată

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură susțin până acum s-a circulat în siguranță pe șantierele de pe calea ferată: „CFR a cerut instalații provizorii care previn intrarea a două trenuri pe același sector (bloc) de linie, semnalele și autostopul fiind funcționale”.

Cu telefonul și bicicleta

Aceștia semnalează, însă, că pe Magistrala 200 Simeria-Arad, pe cei 10 km dintre Ilia și Câmpuri Surduc, trenurile circulă la „cale liberă”, o înțelegere telefonică între impiegați.

„Mecanicilor li se dă un bilețel scris de mână în care li se spune că pot să-și dezactiveze temporar echipamentul de autostop și să treacă de semnalele roșii dintre cele două stații. Impiegatul din Câmpuri Surduc are de mers vreo 250 de metri cu bilețelul până la mecanic. Deci Biroul de Mișcare a fost dotat cu o… bicicletă”, arată asociația, joi, într-o postare pe Facebook.
Specialiștii de la Pro Infrastructură spun că astfel pot să apară erori umane ale impiegaților sau mecanicilor, „ori riscul de defecțiune la telefon sau… bicicletă”: „Viteza maximă permisă de 60 km/h este suficientă pentru coliziuni ce pot produce victime”.

Incidente grave

Reprezentanții asociației mai spun că au avut loc deja două incidente grave, care sunt acum investigate AGIFER.

„După seria de semnale roșii depășite pornind din Ilia, doi mecanici au intrat pe roșu și în stația Câmpuri Surduc. Unul din ei a ajuns pe linia 2 neelectrificată și nu a reușit să oprească până nu s-a terminat linia de contact, imobilizând astfel trenul intercity (521) câteva ore până a venit o locomotivă diesel să-l salveze (23 ianuarie). Noroc că firul era liber. Dacă acolo era un alt tren?”, scriu aceștia.

Pro Infrastructură cere soluții permanente

Specialiștii sunt de părere că pe această magistrală, modernizată cu „bani grei începând cu 2017”, „calea liberă” ar trebui folosită cel mult câteva zile pentru remedierea unui deranjament, nu luni sau ani.

„S-au investit sute de milioane de euro în sisteme de siguranță europene, moderne, digitale. Dacă ar fi operaționale, nu ar fi nevoie de impiegați în multe stații, eliminând posibilitățile de eroare umană”, adaugă asociația.