Cum afectează scumpirile și inegalitățile economice sănătatea mintală. Avertismentul cercetătorilor

Cercetătorii au analizat studii și teorii anterioare și au ajuns la concluzia că progresul rapid al societății a depășit capacitatea corpului și a minții umane de a se adapta.

Potrivit autorilor, oamenii au evoluat pentru a trăi în grupuri mici, alcătuite din persoane cunoscute, și pentru a reacționa la amenințări imediate și ușor de identificat, potrivit ScienceAlert.

În prezent însă, oamenii sunt expuși unor comunități uriașe, unei conectivități aproape permanente și unor presiuni multiple care amplifică sentimentul de competiție.

Cercetătorii susțin că această „nepotrivire evolutivă” contribuie la apariția unor probleme importante de sănătate fizică și mintală, de la obezitate până la anxietate.

Soluțiile nu ar trebui să vizeze doar reziliența individuală, ci și modul în care sunt proiectate orașele și comunitățile.

Autorii studiului consideră că reacțiile instinctive ale oamenilor au fost modelate de sute de mii de ani de evoluție, însă acestea funcționează mai puțin eficient în mediul modern apărut în ultimele două secole.

Un exemplu este statutul social

Înainte de era internetului, oamenii își puteau evalua mai ușor poziția într-un grup restrâns. Astăzi, comparațiile sunt constante și includ prieteni, rude, celebrități și persoane necunoscute.

Studiul evidențiază și efectele cumulate ale unor probleme globale precum schimbările climatice, pandemiile, instabilitatea economică și transformările tehnologice, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale.

Cercetătorii descriu această situație drept o „policriză”, în care multiple crize se influențează reciproc și se amplifică.

Creșterea costului vieții

Potrivit lucrării, creșterea costului vieții și accentuarea inegalităților economice sporesc nesiguranța financiară și socială a oamenilor. Acest lucru poate duce la epuizare, reducerea comportamentelor de cooperare și la noi forme de insecuritate, creând un cerc vicios care intensifică competiția socială.

Autorii numesc această teorie „Ipoteza nepotrivirii sociale evolutive și a competiției” (SEMCH). Aceștia consideră că o mai bună înțelegere a fenomenului ar putea contribui la combaterea unor probleme psihologice tot mai frecvente.

Cercetătorii spun că rezultatele au implicații și pentru modul în care sunt proiectate orașele. Spațiile verzi și mediile naturale ar putea reduce senzația de aglomerație și suprasolicitare. Același principiu ar trebui aplicat și în mediul digital, unde platformele ar putea fi concepute pentru a diminua, nu pentru a accentua, sentimentul de competiție.

În continuare, echipa dorește să testeze aceste idei prin studii practice care să măsoare modul în care mediul în care trăim influențează starea de bine.