Se taxează apa din fântâni? Ce spune, de fapt, legea și cum au apărut teoriile despre contoare, sigilări și închisoare

Controversa a pornit de la un proiect publicat de Ministerul Mediului pentru modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea apelor nr. 107/1996. Documentul urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu și introduce pedepse mai severe pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale.

Important este că vorbim, în acest moment, despre un proiect, nu despre o lege intrată în vigoare. Ministerul Mediului l-a pus în dezbatere publică la 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost prelungită. Ulterior, instituția a anunțat că proiectul urma să fie promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.

De unde a pornit controversa

Proiectul prevede că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane.

Formularea a fost desprinsă din context și prezentată în mediul online ca o incriminare generală a săpării unei fântâni. În câteva zile, au apărut mesaje despre „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte”, „contoare obligatorii”, „sigilarea fântânilor” și chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie.

Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au vorbit despre pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a afirmat că vor fi montate contoare pe fântâni, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu a fost vehiculată teoria potrivit căreia fântânile ar urma să fie sigilate de la 1 august. .

Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu apare însă în proiectul publicat de Ministerul Mediului.

Ce spune legea despre fântânile din gospodării

Regimul fântânilor gospodărești nu este creat de noul proiect. El este prevăzut deja de articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

Legea stabilește că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a apei. Condiția este să nu fie folosite instalații sau să fie utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.

Pragul de 0,2 litri pe secundă înseamnă o capacitate de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi într-o zi, în ipoteza unei funcționări continue. Este un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării.

Pentru folosirea apei în aceste condiții nu este necesar avizul de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care folosesc apa potrivit articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi resurselor de apă.

Administrația Națională „Apele Române” a transmis explicit că oamenii pot construi și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii și că proiectul nu modifică aceste drepturi.

Când este necesară autorizarea

Situația se schimbă în cazul captărilor de capacitate mai mare, folosite pentru activități economice, irigații extinse, industrie, comercializarea apei sau alte operațiuni care depășesc nevoile unei gospodării.

Legea în vigoare stabilește deja că dreptul de folosință asupra apelor de suprafață sau subterane se exercită, ca regulă, pe baza autorizației de gospodărire a apelor. Excepția o reprezintă folosirea gospodărească în condițiile articolului 9 alineatul 2.

Această diferență este esențială: una este o fântână din care o familie scoate apă pentru consum și grădină, alta este o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, eventual în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul celorlalți utilizatori.

Apa este definită de legislația românească drept o resursă naturală vulnerabilă și limitată, care face parte din domeniul public al statului. Proprietatea asupra terenului nu oferă un drept nelimitat de exploatare a rezervelor subterane aflate sub acel teren.

Ce pedepse introduce proiectul

Potrivit proiectului, captarea apelor cu încălcarea dispozițiilor legale ar putea fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani dacă este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau stării cantitative a apelor subterane.

Dacă daunele semnificative s-au produs efectiv, pedeapsa ar urma să fie cuprinsă între doi și șapte ani. În situațiile în care sunt provocate daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.

Pentru aplicarea prevederilor penale trebuie să existe, cumulativ, încălcarea normelor aplicabile captării și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea efectivă a acestora.

Pedepsele de până la 20 de ani, invocate în unele postări, reprezintă limita maximă propusă pentru infracțiunile grave de mediu care provoacă moartea unei persoane. Ministerul propune pedepse între 10 și 20 de ani numai atunci când o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.

De ce modifică România legislația

Proiectul nu a fost inițiat special pentru fântânile din România, ci pentru transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Directiva stabilește reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și a pedepselor aplicabile în statele membre. Documentul european a fost adoptat la 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare la 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.

Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major: poluări industriale, deversări ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturi și depozitări ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.

Proiectul românesc introduce un sistem gradual de sancțiuni, în funcție de gravitatea și consecințele faptei: de la pericolul producerii unor daune semnificative până la distrugeri ireversibile ori pierderi de vieți omenești.

Ce este adevărat și ce nu

Este fals că fiecare fântână va trebui contorizată. Proiectul nu introduce o asemenea obligație pentru gospodării.

Este fals că apa din fântână va fi taxată. Persoanele fizice care o folosesc în limitele stabilite pentru necesitățile gospodăriei sunt exceptate în continuare de la plata contribuțiilor către Apele Române.

Este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august. Proiectul nu conține o asemenea dată sau măsură și nici nu este, în prezent, o lege intrată în vigoare.

Este fals că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea. Textul publicat de Ministerul Mediului nu introduce o astfel de infracțiune.

Este însă adevărat că extragerea unor cantități mari de apă, în afara cadrului legal și cu efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Astfel de captări sunt deja supuse autorizării, iar proiectul propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante.