Oamenii trăiesc mai mult, dar petrec o parte tot mai mare din viață bolnavi. Concluzia îngrijorătoare a cercetătorilor

Speranța de viață a crescut spectaculos în ultimul secol, ajungând la 73,8 ani, datorită reducerii semnificative a bolilor infecțioase, a mortalității materne și infantile, precum și progreselor în prevenirea și tratarea afecțiunilor cronice. Totuși, un nou studiu arată că anii câștigați nu sunt neapărat ani trăiți în condiții bune de sănătate, arată Euronews.

În condițiile în care creșterea speranței de viață a depășit îmbunătățirile în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă în aproape toate cele 204 țări și teritorii analizate. Autorii susțin că sistemele de sănătate trebuie să își schimbe obiectivul: nu doar să prelungească viața, ci și să îmbunătățească calitatea anilor suplimentari.

Creșterea speranței de viață, însoțită de boli

La nivel global, oamenii au petrecut în medie 14,5% din viață într-o stare precară de sănătate în 2023. Creșterea speranței de viață este însoțită tot mai frecvent de boli și dizabilități care nu sunt fatale, au descoperit cercetătorii.

Țările în care oamenii trăiesc cel mai mult au înregistrat și cei mai mulți ani petrecuți cu probleme de sănătate, ceea ce sugerează că longevitatea extinde perioada de boală și dizabilitate din timpul vieții adulte, în loc să o amâne spre ultimii ani de viață.

În 2023, locuitorii celor mai bogate țări au petrecut 15,7% din viață într-o stare precară de sănătate, în timp ce regiunea Africii Subsahariene a avut cel mai mic decalaj de morbiditate, de nouă ani.

Țările de Jos au înregistrat cea mai mare creștere absolută, proporția vieții petrecute în stare precară de sănătate urcând de la 13,2% în 1990 la 15,7% în 2023.

Cele mai mari decalaje de morbiditate, durata sau proporția vieții trăite cu probleme de sănătate, au fost observate în Statele Unite, Australia și Canada.

La polul opus, locuitorii din Nauru, Insulele Solomon și Laos au avut cele mai mici decalaje de morbiditate, petrecând cei mai puțini ani din viață în stare precară de sănătate.

Ce alimentează acest decalaj?

Autorii au constatat că afecțiunile nefatale au reprezentat 57,4% din decalajul global de morbiditate, deoarece cresc perioada în care oamenii trăiesc cu dizabilități sau cu o stare redusă de sănătate.

Printre principalii factori s-au numărat afecțiunile musculo-scheletice, precum durerile lombare, tulburările mintale, bolile organelor de simț, cum ar fi pierderea auzului asociată vârstei, și accidentele neintenționate.

În țările cu venituri mici, printre principalii factori s-au aflat și deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate.

Studiul a identificat și mai mulți factori de risc, inclusiv indicele de masă corporală ridicat, malnutriția infantilă și maternă, consumul de tutun, nivelul crescut al glicemiei pe nemâncate și poluarea aerului.

Consumul de droguri și consumul excesiv de alcool s-au numărat printre primii zece factori de risc care contribuie la decalajul de morbiditate doar în țările cu venituri mari, în timp ce sexul neprotejat a fost un factor major exclusiv în Africa Subsahariană.