Expunerea la fumul incendiilor de vegetație crește riscul de boli grave și milioane de decese, avertizează cercetătorii
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii.
În ultimele zile, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele asupra organismului persistă mult timp după dispariția norului de fum, scrie Science Alert.
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație afectează plămânii, inima și creierul
Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral în rândul persoanelor în vârstă.
Fumul conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și chiar metale grele. Aceste particule pătrund adânc în plămâni, iar cele mai mici ajung în sânge, unde pot declanșa inflamații și stres oxidativ la nivelul întregului organism.
Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, explică faptul că fumul incendiilor nu reprezintă doar un risc imediat pentru respirație.
„Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul.
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație devine mai periculoasă când ard localități
Experții atrag atenția că riscurile cresc considerabil atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, a plasticului, metalelor grele și altor produse chimice.
Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, explică faptul că fumul poate transporta aceste particule toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de incendiile propriu-zise.
Fumul incendiilor de vegetație poate avea efecte pe termen lung
Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului.
Particulele PM2.5 au fost asociate cu dezvoltarea unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer. În cazul femeilor însărcinate, expunerea crește riscul de naștere prematură și de greutate redusă la naștere.
O altă concluzie importantă a cercetătorilor este că nu există un nivel sigur de expunere la fumul incendiilor de vegetație. Chiar și episoadele moderate, repetate în timp, pot avea consecințe importante asupra sănătății.
Expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar putea provoca milioane de decese în următoarele decenii
Potrivit National Interagency Fire Center, peste 3,8 milioane de acri au fost deja afectați de incendii în Statele Unite în acest an, iar suprafața arsă anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu trei decenii.
Un studiu publicat în revista Nature estimează că, în perioada 2026–2055, expunerea la particulele fine provenite din incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare.
În același timp, o cercetare publicată în Science Advances estimează că, între 2006 și 2020, peste 24.100 de persoane au murit anual în SUA din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor.
Specialiștii avertizează că printre cele mai vulnerabile categorii se numără copiii, femeile însărcinate, persoanele cu astm, bolnavii de cancer și vârstnicii.
Cum poate fi redus riscul
Medicii recomandă populației să limiteze timpul petrecut în aer liber în perioadele cu fum dens și să utilizeze măști de protecție de înaltă eficiență atunci când deplasările sunt inevitabile.
De asemenea, este recomandată folosirea spațiilor cu aer filtrat, precum bibliotecile sau centrele special amenajate, precum și verificarea etanșeității locuințelor și a sistemelor de ventilație pentru a reduce pătrunderea fumului în interior.
Pe lângă simptomele respiratorii, precum tusea, durerile în gât și senzația de apăsare în piept, cercetătorii investighează și posibile efecte asupra funcțiilor cognitive și sănătății mintale. Primele studii indică o posibilă asociere între expunerea la particulele fine și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive.