Surse: Agenția Fitch menține ratingul suveran al României „BBB minus” (BBB-) cu perspectivă negativă. România evită retrogradarea la „junk”
Uncategorized

Surse: Agenția Fitch menține ratingul suveran al României „BBB minus” (BBB-) cu perspectivă negativă. România evită retrogradarea la „junk”

România evită un moment dificil pentru economie. Agenția de rating Fitch va anunța în această seară că ratingul suveran al României rămâne la „BBB-, cu perspectivă negativă, arată surse oficiale.

Calificativul plasează datoria guvernamentală a țării pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor (investment grade), însă Bucureștiul evită cu această ocazie retrogradarea la junk.

Retrogradarea ar fi plasat obligațiunile românești în categoria „junk” (speculativă), și ar fi determinat fondurile internaționale să își retragă capitalul din țară și să crească masiv costurile de împrumut. Practic, dobânzile pentru cetățeni ar fi crescut, creditele de consum și ipotecare s-ar fi scumpit, ar fi existat un exod al investitorilor din România iar leul s-ar fi depreciat rapid în raport cu euro.

Analiștii Erste și experții pieței au mizat însă pe menținerea calificativului curent, datorită măsurilor de ajustare fiscală și reducerii deficitului de către Guvernul Bolojan, în ciuda situației de instabilitate politică accentuată.

Alexandru Nazare, discuții și cu Moody’s. Argumentele României

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat astăzi că a avut „discuții la foc continuu cu agențiile internaționale” pentru menținerea ratingului suveran al României. O discuție „complexă” a purtat și cu reprezentanții agenției Moody’s, pentru evaluarea în curs asupra României.

Ministrul spune că – în susținerea României – a prezentat măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare.

„Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată.

Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia.

În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră.

Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, spune el.

Ce probleme ale României a analizat Fitch

Potrivit penultimei evaluări, cea din februarie 2026, ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă.

Problemele României: „PIB-ul pe cap de locuitor și nivelul de guvernare sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele gemene mari și persistente ale bugetului și contului curent, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată„, arată agenția.

„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. (…) Riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu persistă, în opinia noastră, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide„, susține Fitch.

Factori cheie în evaluări:

  • Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creșterea TVA-ului din august 2025, a plasat deficitul bugetar pe o tendință descendentă de la niveluri record. Există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a mandatului de premier în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau” (Better Business Bureau) pe parcursul orizontului de prognoză.
  • Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Previziunea noastră este că raportul datorie/PIB va crește la 63% în 2027 și, fără măsuri suplimentare, va continua să crească.
  • Creștere slabă:  Previzionăm că creșterea PIB-ului va rămâne sub potențialul său de 2% până în 2027, având în vedere așteptările noastre de înăsprire fiscală suplimentară, care evidențiază compromisurile dificile ale politicilor. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile.
  • Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului pentru România, exacerbată de impactul inflaționist temporar al creșterii cotei TVA și al expirării plafonării prețului energiei electrice. Inflația a fost peste ținta de 2,5% +/-1 punct punctual stabilită de Banca Națională a României timp de cinci ani, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de mediana actuală „BBB”.
  • Riscuri politice: Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliției (…) costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune sub semnul întrebării adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare.
  • Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD)  se va reduce la mai puțin de 7% din PIB în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din consumul public și privat. Previzăm că datoria externă netă va crește treptat de la 21% din PIB în 2024, semnificativ peste 3% proiectat pentru mediana „BBB”.
  • Finanțare externă semnificativă: Fonduri UE substanțiale sprijină accesul României la finanțare externă pentru a acoperi deficitele sale gemene mari, ceea ce evidențiază beneficiile apartenenței la UE.
  • Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: Având în vedere intrările semnificative preconizate din UE în 2026, se așteaptă ca nevoile de finanțare ale României pe piața externă să scadă.
  • ESG – Guvernanță: România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitatea politică și Drepturi și pentru Statul de drept, Calitatea instituțională și de reglementare și Controlul corupției. 

În ultimii 2 ani, România a evitat dezastrul economic generat de instabilitatea politică

În ultimii doi ani (2024–2026), Fitch Ratings a menținut constant ratingul suveran al României la „BBB minus” (BBB-), însă a modificat semnificativ perspectiva (outlook-ul), coborând-o de la „Stabilă” la „Negativă”.

  • 31 iulie 2026: BBB- 🔴 Perspectivă Negativă. Evaluare: S-au evidențiat riscurile Legii salarizării și o contracție a PIB-ului în T1, parțial compensate de corecția deficitului.
  • 13 februarie 2026: BBB- 🔴 Perspectivă Negativă. Evaluare: Reconfirmare determinată de măsurile de consolidare fiscală luate de noul guvern, pe fondul unei datorii publice în creștere rapidă.
  • 12 august 2025: BBB- 🔴 Perspectivă Negativă. Evaluare: Menținerea avertismentelor privind derapajele bugetare.
  • 21 februarie 2025: BBB- 🔴 Perspectivă Negativă. Evaluare: Prima revizuire din calendarul oficial după schimbarea de perspectivă.
  • 17 decembrie 2024: BBB- 🔴 Perspectivă Negativă. Evaluare: Decizie extraordinară (în afara calendarului). Perspectiva a fost retrogradată din cauza incertitudinii politice de după alegeri.
  • 30 august 2024: BBB- 🟢 Perspectivă Stabilă: Reconfirmare bazată pe statutul de membru UE și creșterea economică rezilientă.
  • 1 martie 2024: BBB- 🟢 Perspectivă Stabilă: Menținerea parametrilor macroeconomici în limite acceptabile la începutul anului electoral.

Punctul de cotitură (Decembrie 2024): România a început anul 2024 cu o perspectivă stabilă, susținută de fondurile europene și reziliența economică. În decembrie 2024, tensiunile și impasul politic post-electoral au determinat Fitch să taie perspectiva la „Negativă”, semnalând derapaje structurale. 

Evoluția din 2025-2026: Agenția Fitch a păstrat constant avertismentul de retrogradare. Deși reformele fiscale aplicate de noile executive din 2025/2026 au prevenit temporar prăbușirea în categoria junk, riscurile au crescut constant din cauza dinamicii datoriei publice guvernamentale (estimată spre 59% din PIB) și a deficitelor gemene mari.

Mizele pentru Cehia și Croația

Evaluată anterior de Fitch la nivelul A- cu perspectivă stabilă, pentru Croația, miza este confirmarea statutului solid, susținut de integrarea stabilă în zona euro.

În ceea ce privește Cehia, aceasta beneficiază de un rating ridicat, miza evaluării fiind păstrarea stabilității macroeconomice în ciuda contextului regional tensionat din punct de vedere energetic și economic.

Fitch este una dintre cele trei mari agenții de rating ale lumii, alături de S&P și Moody’s. Rapoartele celor trei agenții oferă radiografia independentă a datoriei publice și a politicii fiscale a unei țări. Schimbarea perspectivei (pozitivă/negativă) avertizează piețele despre riscurile viitoare.